Finalul anului trecut a fost marcat de numeroase controverse cu privire la piața mașinilor electrice, pe baza unor date mai mult sau mai puțin relevante care indicau o scădere a interesului din partea clienților pentru cumpărarea unor astfel de autoturisme fără emisii. 

Totuși, pentru o imagine cât mai relevantă asupra pieței auto europene este important să privim mai întâi în ansamblu înainte de a intra în date specifice. 

Datele centralizate de Asociația Europeană a Constructorilor de Autovehicule (ACEA) arată că piața auto europeană a înregistrat creșteri pe linie în 2023 comparativ cu 2022. 

Astfel, în Europa s-au înmatriculat anul trecut 12,8 milioane de mașini, în creștere cu 14% comparativ cu 2022, pe baza datelor raportate de cele 27 țări membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Marea Britanie și cele trei țări din cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb (European Free Trade Association – EFTA), și anume Islanda, Norvegia și Elveția. 

De altfel, singurele țări care au raportat scăderi de înmatriculări sunt Ungaria (-3,4%) și Norvegia (-27%), în timp ce marea majoritate a statelor au înregistrat creșteri procentuale formate din două cifre, cu creșteri record de peste 30% în Belgia, Bulgaria și Croația. 

Pe de altă parte, piața auto europeană are încă de recuperat de pe urma scăderilor înregistrate după izbucnirea pandemiei, în contextul în care numărul de inmatriculări din 2023 a fost cu circa 19% mai mic decât în 2019, ultimul an pre-pandemic.

Europa: 2 milioane de electrice, 1,5 milioane diesel

Cu toate acestea, indiferent de numărul efectiv de mașini înmatriculate într-un anumit an, piața auto europeană continuă tranziția lentă de la mașinile cu motoare termice la mașinile electrice. 

Astfel, dacă în 2019 mașinile cu motoare diesel și pe benzină aveau împreună o cotă de piață de aproape 89%, în 2023 acestea au acoperit mai puțin de 48% din parcul de mașini noi înmatriculate. 

Una dintre explicații este că numeroase modele lansate în ultimii ani sunt disponibile doar în diverse forme de hibridizare, de la versiunile mild-hybrid care aduc beneficii foarte mici în termeni de consum și emisii până la modele disponibile exclusiv în versiuni electrice, cum este de exemplu noua generație Porsche Macan. 

De altfel, modelele hibride fără încărcare la priză, categorie în care sunt incluse și versiunile mild-hybrid, au devenit a doua formă de motorizare preferată de clienți, cu o cotă de piață care a crescut gradual de la 6,1% în 2019 la 26,4% în 2023. Dacă aceste tendințe vor continua, pare doar o chestiune de un an sau cel mult doi ani până când europenii vor înmatricula mai mulți hibrizi fără încărcare la priză decât mașini echipate doar cu motoare pe benzină. 

În schimb, modelele plug-in hybrid traversează o perioadă de stabilizare, cu o cotă de piață de 7,7% în 2023, apropiată de cele înregistrate în ultimii doi ani, cel mai probabil ca urmare a compromisurilor pe care le presupune deținerea unei astfel de mașini. 

Anul 2023 va rămâne însă în istoria industriei auto europene ca primul an în care cota de piață a mașinilor electrice a fost mai mare decât cota de piață a mașinilor cu motoare diesel: 15,7% vs. 11,9%, după ce în 2022 diferența dintre cele două propulsii a fost minimă. Astfel, în Europa au fost înmatriculate în 2023 puțin peste 2 milioane de mașini electrice, comparativ cu cele aproximativ 1,5 milioane de mașini diesel. 

Pe de altă parte, este important de remarcat faptul că ritmul de creștere a cotei de piață pentru mașini electrice a încetinut de la circa 4 puncte procentuale pe an între 2019-2022 la mai puțin de două puncte procentuale în 2023. 

România: tendințe de creștere asemănătoare

Piața din România a urmat o traiectorie asemănătoare. De altfel, la nivelul întregului an, în România au fost înmatriculate aproape 145.000 de mașini noi, în creștere cu aproape 12% comparativ cu 2022. 

Citește o analiză detaliată a pieței auto din România în 2023

Piața auto din România: vedetele anului 2023

Înmatriculările de mașini noi au crescut cu 12% în România în 2023. Dacia are aproape o treime din piață, iar Skoda Octavia a redevenit modelul de import preferat de români.

Tendințele se păstrează și când vine vorba despre motorizările preferate de cumparători. Astfel, de la o cotă de piață cumulată de 94% în 2019, mașinile echipate doar cu motoare diesel sau pe benzină au acoperit anul trecut doar 47% dintre înmatriculări. Între timp, cifrele arată o cotă de piață de peste 30% pentru toate tipurile de mașini hibride, în contextul în care România raportează la ACEA datele cumulate pentru toate mașinile hibride, inclusiv pentru cele plug-in hybrid.

În cazul mașinilor electrice, România a raportat o creștere a cotei de piață de la numai 0,9% în 2019 la 10,6% în 2023, valoare mult sub media europeană de 15,7%. Și aici se remarcă însă o încetinire a ritmului de creștere de la aproape patru puncte procentuale în 2022 la mai puțin de două puncte procentuale în 2023. 

Spre deosebire de media europeană, în România motorizările diesel au fost ceva mai populare, cu o cotă de piață de 11,3%. Practic, România s-a aflat anul trecut în situația Europei din 2022, când diferența dintre cele două propulsii a fost minimă. 

Pe de altă parte, piața auto din România are și o caracteristică aparte datorită popularității unor motorizări alternative precum GPL (gaz petrolier lichefiat). Astfel de mașini cu carburanți alternativi au avut o cotă de piață de 12,2% în România în 2023, în timp ce în Europa cota de piață a acestora a fost anul trecut de numai 2,5%. 

Cota de piață a electricelor în țările europene

Cota de piață a mașinilor electrice variază însă puternic de la o țară europeană la alta: datele extrase din raporatele realizate de ACEA arată o variație de la numai 2,7% în Slovacia la 82,4% în Norvegia. 

Printre explicațiile pentru această variație puternică se numără nivelul bonusurilor guvernamentale oferite la achiziționarea unei mașini electrice și reducerile de taxe acordate cumpărătorilor de electrice. În general, datele arată că țările în care există bonusuri sau care oferă diverse scutiri de taxe la achiziția de mașini electrice au înregistrat cote de piață mai generoase pentru mașinile electrice, însă există și o serie de excepții notabile de la această regulă. 

Pe harta Europei de mai jos poți observa cota de piață a mașinilor electrice înmatriculate în anul 2023 în fiecare țară europeană. Cu cât o țară este mai închisă la culoare, cu atât cota de piață pentru electrice este mai mare. Un click pe fiecare țară în parte îți oferă informații suplimentare despre cota de piață exactă și despre nivelul bonusului și condițiile de obținere. 

Uite câteva concluzii importante pe baza acestor date: 

• România este țara din jumătatea de est a Europei cu cea mai mare cotă de piață a mașinilor electrice: 10,6%. În același timp, tot România este și în topul celor mai mari bonusuri guvernamentale acordate în 2023 la cumpărarea unei mașini electrice: până la aproximativ 11.500 de euro. 
• Dintre țările din apropierea României, în Ungaria cota de piață a mașinilor elecrice este de circa două ori mai mica (5,4%), in timp ce în Bulgaria este de 4,8%, iar în Polonia de doar 3,6%, chiar dacă bonusul este de până la aproximativ 6.200 EUR pentru mașini cu preț de cel mult 52.000 de euro.
• În ciuda percepției generale că România oferă cel mai mare bonus din Europa pentru mașini electrice, în realitate acest statut revine Ciprului, care oferă un bonus de până la 19.000 EUR pentru mașini cu preț de cel mult 80.000 de euro. Un bonus apropiat de România oferă și Malta, cu o subvenție de 11.000 de euro și o cotă de piață pentru electrice de peste 17%.
• Cele mai mari cote de piață pentru mașinile electrice sunt înregistrate în țările din nordul Europei: Norvegia (82%), Suedia (39%), Danemarca (36%) și Finlanda (34%). În mod ironic, niciuna dintre aceste țări nu oferă bonusuri la achiziție, însă există o serie de scutiri de taxe comparativ cu cei care cumpără mașini cu motoare termice. 
• De exemplu, în Norvegia, cumpărătorii de mașini electrice nu plătesc TVA de 25% pentru primii aproximativ 43.000 de euro din preț, nu plătesc taxă pentru emisiile de oxid de azot, iar taxa aplicată în funcție de masa autovehiculului este semnificativ mai mică. Din acest motiv, constructorii oferă foarte puține modele cu motoare termice, iar acestea pot costa și cu 25% mai mult decât în România, cu aceeași echipare. 
• Între timp, în Danemarca se plătește o taxă în funcție de emisiile de dioxid de carbon, care începe de la 35 de euro pe gram de dioxid de carbon pentru mașinile cu emisii de până la 117 grame pe kilometru. De exemplu, asta înseamnă că pentru o mașină cu emisii de 100 de grame de dioxid de carbon pe kilometru se plătește o taxă de 3.500 de euro, care în cazul electricelor nu există. 
• Cele mai multe țări din jumătatea de vest a Europei se apropie de o cotă de piață de 20% pentru electrice. Printre ele se numără Germania (18,4%), Portugalia (18,2%), Franța (16,8%) sau Marea Britanie (16,5%), în timp ce Țările de Jos au depășit deja pragul de 30%. În aceste țări, bonusurile variază de regulă între 3.000 - 5.000 de euro. 
• O excepție notabilă de la punctul de mai sus face Italia, unde mașinile electrice au o cotă de piață de numai 4,2%. 

Decembrie 2023: o sincopă sau semnalul declinului?

Controversele cu privire la piața europeană de mașini electrice de care spuneam la început s-au accentuat la publicarea datelor de înmatriculări pentru luna decembrie 2023. Datele arată că în decembrie s-au înmatriculat aproape 206.000 de mașini electrice în regiunea formată din Uniunea Europeana, Marea Britanie și EFTA, în scădere cu 25% comparativ cu decembrie 2022. 

Astfel, piața europeană de mașini electrice a scăzut în total în decembrie 2023 cu aproximativ 70.000 de unități, în condițiile în care Germania a raportat o scădere cu 49.000 de unități (-47%), iar Norvegia cu 24.000 de unități (-72%).  

În ambele țări, scăderile puternice din decembrie 2023 au venit pe fondul unui număr mare de mașini electrice înmatriculate în decembrie 2022. Pe de o parte, Germania anunța în decembrie 2022 că va aplica prima scădere a bonusului oferit la achiziția de electrice, iar pe de altă parte Norvegia anunța că scutirea de plata TVA-ului de 25% nu va mai fi aplicată pentru prețul întreg al mașinii, ci doar pentru primii 43.000 de euro. Prin urmare, numeroși clienți s-au grăbit să cumpere electrice în decembrie 2022 în loc să amâne achiziția pentru 2023 pentru a beneficia de subvenții mai mari. 

În plus, scăderea din Germania poate fi atribuită cel puțin parțial deciziei bruște a autorităților de a opri programul de subvenții începând din 18 decembrie 2023, decizie care a fost anunțată cu numai 3 zile înainte din cauza descoperirii unei „găuri” de 60 de miliarde de euro în bugetul național pentru 2024. 

Cu alte cuvinte, scăderea înregistrată de piața auto europeană de mașini electrice în decembrie 2023 a fost mai degrabă una conjuncturală, care nu indică neapărat un trend ce va fi continuat în 2024.

De altfel, Asociația Germană a Industriei Auto (VDA) a publicat la sfârșitul lunii ianuarie o previziune pentru 2024 în care estimează că înmatriculările totale vor scădea cu 1% comparativ cu 2023, la 2,82 milioane de mașini, și că înmatriculările de mașini electrice vor scădea cu 14%, la 451.000 de unități.

Pe de altă parte, este de așteptat ca statele europene să reducă treptat nivelul subvențiilor acordate la achiziționarea de mașini electrice, ceea ce ar putea afecta cererea din partea consumatorilor. În acest caz, se anticipează că unii constructori vor acorda diverse reduceri de preț pentru a suplini cel puțin parțial reducerea subvențiilor.