Compania germană de consultanță Roland Berger a publicat în toamna acestui an o nouă ediție a studiului EV Charging Index, în care analizează piața globală de mașini electrice.  

Studiul include și o serie de date cu privire la segmentul pieței de mașini electrice din România, de la dezvoltarea infrastructurii de stații de încărcare până la înmatriculările de mașini electrice și impactul acestora în parcul auto național. 

Peste 2.000 de puncte de încărcare de minim 150 kW

Datele centralizate arată o dezvoltare accelerată a rețelei naționale de stații publice de încărcare. Astfel, România a depășit pragul de 10.000 de puncte de încărcare pentru mașini electrice, dintre care peste jumătate sunt puncte de încărcare rapidă cu puteri de încărcare de cel puțin 50 kW. 

Astfel, în țara noastră sunt funcționale 174 de puncte de încărcare de cel puțin 350 kW și alte aproape 2.000 de puncte de încărcare cu puteri cuprinse între 150 kW și 350 kW. 

Este important de menționat că un punct de încărcare înseamnă un conector la care poate încărca o mașină electrică. De exemplu, o stație de încărcare poate avea doi conectori la care pot încărca simultan două mașini electrice, astfel că stația respectivă are două puncte de încărcare.

Datele detaliate publicate pe platforma European Alternative Fuels Observatory (EAFO) indică o dezvoltare accelerată a infrastructurii de încărcare pentru mașini electrice în ultimii ani. 

De exemplu, la finalul anului 2021 existau mai puțin de 300 de puncte de încărcare rapidă la nivel național, astfel că într-un interval de numai cinci ani numărul acestora a crescut de peste 18 ori. În plus, datele indică și faptul că numărul punctelor de încărcare de peste 350 kW este în prezent de trei ori mai mare comparativ cu finalul anului 2025. 

Cele mai multe puncte de încărcare rapidă oferă puteri cuprinse între 50 kW – 150 kW, însă numărul punctelor de încărcare ultra-rapidă de 150 kW – 350 kW a crescut de asemenea într-un ritm accelerat și se apropie de pragul de 2.000. 

Între timp, într-un ritm accelerat se dezvoltă și infrastructura de puncte de încărcare cu curent alternativ (AC). În prezent, numărul acestora a depășit pragul de 5.000, dintre care peste 95% oferă puteri de încărcare cuprinse între 7,4 kW și 22 kW. Merită remarcat și că numărul punctelor de încărcare AC cu puteri mai mari de 22 kW este mai ridicat comparativ cu numărul punctelor de încărcare AC cu puteri mai mici de 7,4 kW. 

Pe principale piețe globale, numărul de puncte de încărcare a continuat să crească. Astfel, datele Roland Berger pentru Europa, cele două continente americane și regiunea Asia-Pacific indică prezența a 6,4 milioane de puncte de încărcare pentru mașini electrice la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 20,8% comparativ cu 2024. 

Totuși, ritmul de creștere a fost unul mai scăzut comparativ cu creșterea cu 32,4% din 2024 vs. 2023 și creșterea cu 48% din 2023 vs. 2022. De altfel, această reducere a ritmului de creștere este vizibilă și în Europa, acolo unde la finalul anului 2025 existau 1,1 milioane de puncte de încărcare, cu 10% mai multe comparativ cu 2024. 

Analiștii de la Roland Berger afirmă că această evoluție simbolizează de fapt o maturizare a sectorului, în contextul în care marile țări europene, dar și China, au investit semnificativ în dezvoltarea rețelelor pentru a încuraja achiziționarea de mașini electrice. 

Înmatriculările de electrice au revenit pe creștere după doi ani de scăderi

Potrivit datelor din studiul realizat de Roland Berger, pe parcursul ultimilor 3 ani, infrastructura de puncte de încărcare a crescut de 1,4 ori mai repede decât parcul național de mașini electrice. 

Acest aspect este influențat de evoluția înmatriculărilor de mașini electrice. Astfel, datele oficiale publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) arată că înmatriculările de mașini electrice noi au depășit 14.000 de unități în 2023, pentru ca apoi să scadă la mai puțin de 10.000 de unități în 2024 și sub 9.000 de unități în 2025, în special ca urmare a înjumătățirii bonusului acordat pentru achiziționarea de mașini electrice prin programul Rabla. 

Înmatriculările de mașini electrice au revenit pe o tendință de creștere abia în acest an, la aproape 9.400 de unități în primele 10 luni ale anului și cu o cotă de piață record de 12,3% raportată pentru luna octombrie. 

Piața electromobilității din România se află încă într-un stadiu relativ timpuriu de dezvoltare. Experiența ultimilor ani ne arată că programele guvernamentale au un rol esențial în dezvoltarea pieței atât în ceea ce privește achiziția de vehicule electrice, cât și în dezvoltarea rețelei de încărcare. Totuși, diversificarea ofertei de vehicule noi și rulate, alături de extinderea continuă a infrastructurii de încărcare, creează premise favorabile pentru accelerarea adopției în anii următori.

Anamaria Craven, Senior Project Manager Roland Berger România

Mașinile electrice au avut o cotă de piață de aproape 6% în România în 2025, de peste trei ori mai mică decât cota de piață de 20% înregistrată la nivel european și de aproape patru ori mai mică decât cea înregistrată în China. 

România: aproape 18 mașini electrice la un punct rapid de încărcare

La finalul anului 2025, în România existau aproape 63.600 de mașini electrice înmatriculate, număr în care sunt incluse și mașinile electrice second-hand, potrivit datelor DGPCI analizate de Lektri.co. În contextul în care la finalul anului 2025 România avea peste 3.500 de puncte de încărcare rapidă, înseamnă că în țara noastră existau 17,9 mașini electrice la fiecare punct de încărcare rapidă. 

Între timp, parcul auto al României a depășit pragul de 75.000 de mașini electrice în circulație la sfârșitul lunii septembrie 2026.

Pe de altă parte, studiul Roland Berger arată că, la nivel european, ponderea era de 44 de mașini electrice la fiecare punct de încărcare rapidă disponibil la finalul anului 2025. 

Pe de altă parte, o analiză realizată de compania de procesare de plăți Global Payments scoate în evidență că experiența de încărcare poate fi îmbunătățită. Astfel, un studiu realizat în acest an pe șoferii de mașini electrice din Germania a arătat că aplicațiile de smartphone sunt folosite de 77% dintre respondenți, dar sunt preferate de numai 17%, în timp ce cardurile RFID sunt folosite de 70% dintre respondenți, dar preferate de numai 13%.

Explicația pentru aceste diferențe între metoda de plată folosită și cea preferată este că utilizatorii își doresc să aibă opțiunea să plătească încărcarea direct cu un card bancar, fără utilizarea unei aplicații dedicate pentru acest proces. De altfel, plata directă este preferată de 29% dintre respondenți, un procent mai mare decât al celor care folosesc aplicație sau card RFID.

De asemenea, studiul realizat de Global Payments a analizat aproximativ 13 milioane de sesiuni de încărcare, iar rezultatele arată că doar 85% dintre acestea au fost finalizate, semn că la restul de 15% au apărut diverse probleme tehnice. În plus, rata de succes la prima încercare de finalizare a sesiunii de încărcare a fost de numai 71%. 

Noul regulament european pentru infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că punctele de încărcare accesibile publicului trebuie să ofere opțiunea plății directe cu cardul, fără necesitatea unui contract prealabil cu operatorul stației. În plus, pentru punctele noi de încărcare cu o putere de cel puțin 50 kW, regulamentul impune plata directă cu cardul sau contactless.