Trebuie să recunosc, vizita la fabrica Renault din Palencia m-a impresionat destul de mult. La acea oră. Starea de surescitare s-a menținut destul de mult pentru că m-am surprins povestind amicilor despre lucrurile pe care le-am văzut acolo. De regulă, mai povestesc despre ceva model care m-a impresionat, dar să ajung să țin prelegeri despre niște roboți și cum AI-ul își dă mâna cu IQ-ul uman, nu aș fi crezut.
La acel moment am mai remarcat ceva, ceva la oamenii din unitatea de producție spaniolă: un entuziasm, o bucurie de a vorbi și de a se identifica cu acel loc pe care nu-l cumperi cu directive ierarhice. Cam cu acest bagaj de impresii pășeam în Novo Mesto pentru a vizita Revoz.
Povestea locului
Dacă răsfoiești toate paginile de dinainte de 2026, vei descoperi începuturile acestei uzine undeva pe la 1954, sub numele de Agroservis. Asta se traducea printr-un garaj unde se reparau utilaje agricole. Abia undeva prin 1958 au fost puse bazele unei producții artizanale de vehicule utilitare.
A urmat un parteneriat cu Auto Union pentru producția modelelor DKW sub numele Moto Montaža. Colaborarea a introdus și producția în regim SKD a unor modele precum DKW Schnellaster. Sunt momentele de geneză a ceea ce urma să devină Novo Mesto, locul prin care Slovenia se identifică cu automobilul.
În 1959, compania a fost redenumită în Industrija Motornih Vozil (IMV), fiind un prim pas prin care se indica orientarea spre o producție de automobile. Colaborarea cu DKW a mai durat câțiva ani, producția axându-se pe rulote și autorulote. Un moment important este reprezentat de semnarea, în 1967, a unei înțelegeri cu British Motor Corporation (BMC) pentru producția în regim CKD a modelelor Austin 1300, Austin 1000 și Austin Maxi. O adaptare a stilului britanic la realitățile iugoslave ale acelor vremuri, cam asta a fost acea colaborare.
În 1972 intră în scenă Renault și începe producția modelelor Renault 4, 12, 16 și 18. Baza rămâne Katrca, așa cum l-au botezat slovenii pe Renault 4. IMV investește în unitatea de producție de la Novo Mesto și platforma câștigă în timp facilități care au permis producția de caroserii, jante, ajungând ca în 1979 să fie produs R4 GTL pentru piața franceză. Renault 4 a continuat să fie produs la Novo Mesto până în 1988, ajungându-se la peste 400.000 modele asamblate, pe o platformă industrială care număra peste 6.500 angajați.
Revoz s-a născut în 1988 prin joint venture-ul dintre Renault și Industrija Motornih Vozil (IMV). Noul episod a însemnat producția la Novo Mesto a lui Renault 5. În 1992, Renault deținea 54% din Revoz, iar în 2004 a preluat complet unitatea slovenă de producție. Și ca „fun fact”, preț de vreo 7 ani, aici s-a produs și a doua generație smart forfour, cel care împărțea peste 70% din componente cu a treia generație Renault Twingo.
Iar în momentul în care i-am trecut pragul, la Revoz erau asamblate Clio V (de câteva zile doar ce a fost anunțată încheierea producției hatchback-ului subcompact) și noul Twingo E-Tech. Iar în curând și a doua generație Dacia Spring, asta pentru că producătorul doar ce a confirmat că modelul electric de segment A va fi produs în Europa.
Revoz astăzi
Aș putea spune că Revoz există azi pentru că autoritățile slovene s-au implicat și au pus umărul la atragerea de proiecte noi pentru această unitate de producție. Discuțiile dintre guvernul sloven și Renault au demarat cu mult înaintea semnării memorandumului dintre acestea în 2024 care presupunea investirea de către Renault a sumei de 120 milioane de euro în retehnologizarea unității din Novo Mesto, guvernul sloven urmând să se alăture cu o contribușie de 28 de miliarde de euro.
Și astfel, Revoz devine un al doilea pol al Grupului Renault pentru vehicule electrice după ElectriCity – un loc undeva în nordul Franței care se compune din trei centre: Maubeuge, Douai și Ruitz, desfășurate în linie dreaptă pe distanța de 120 km.
Astăzi, Revoz se desfășoară pe o suprafață de 66 hectare, din care 18 sunt acoperite de construcții. La această oră vorbim despre 1.650 angajați care lucrează într-un schimb și produc 300 de vehicule pe zi. Iar pe cartea de vizită a fabricii mai scrie că în curând va fi lansată producția pentru un model electric de segment A pentru marca Dacia, și un vehicul similar pentru marca Nissan.
La Novo Mesto am găsit o a doua Palencia. Pe undeva surprins, pentru că nivelul fabricii din Spania îmi părea ceva adus cu puțină bunăvoință dintr-un viitor, ce-i drept unul apropiat. Iar în Slovenia am descoperit ceva în plus, o unitate de producție în care nu prea vezi oameni. Sunt linii de producție unde nu am văzut suflare umană, doar roboți asistați de AI în procesul de producție.
Este impresionant faptul că la Revoz se reușește, pe o suprafață relativ mică, să se producă 90% din componentele de caroserie ale noului Twingo, ceea ce permite un control al calității ridicat. Secția caroserie a fabricii se laudă cu un grad de automatizare de 97%, fapt ce garantează un înalt grad de precizie și repetabilitate în procesul de producție.
La fabrica slovenă „lucrează” 550 de roboți și 90% din activitatea logistică de transport a componentelor necesare asamblării noilor modele sunt realizate autonom cu ajutorul AGV-urilor (Autonomous Guided Vehicle). Sunt tăcuți, cuminți și răbdători. Dacă le apari în cale prin fabrică se opresc și așteaptă să le eliberezi calea.
Dacă la momentul vizitei din Palencia, oficialii Renault au evitat a spune cât de avansat este tot acest sistem de automatizare acompaniat de supervizarea AI-ului, în Slovenia au prins curaj și au mărturisit că au un avans bun în comparație cu restul producătorilor auto.
Și totuși, pe lângă eficientizarea producției, a lanțurilor logistice și reducerea de costuri, ce mai câștigă Grupul Renault cu aceste investiții care nu sunt mici, și care cât de curând vor reprezenta standardul și pentru Mioveni sau Casablanca? Grupul Renault urmărește creșterea gradului de sănătate a produselor și a imaginii de ansamblu a grupului. Și sunt pași concreți făcuți în această direcție.
O analiză a pieței pe 22 de mărci cu modele care au un rulaj de 45.000 km pe parcursul a 36 de luni, plasa modelele Renault, în 2020, la o valoare reziduală de 46,3%, ușor sub media de 47,7%. Astăzi, această valoare reziduală a crescut, este în creștere, și se află la 54,7%, în condițiile în care media este de 49,8%. Este un beneficiu real pentru client.
Dacă privim spre Dacia, în 2020 vorbeam despre o valoare reziduală de 51,2%, iar astăzi vorbim despre o valoare de 61,4%. Sunt detalii care pentru un client educat, care este atent la investiția inițială, contează mult.
O astfel de ameliorare a percepției vine și din faptul că s-a reușit scăderea cu 50% a numărului de incidente cu modelele aflate în garanție din 2021 și până în 2025.
O parte din erorile care pot apare la un model nou sunt eliminate prin adoptarea unui nou program de testare, unul care în cazul lui Twingo a implicat 1.400 de angajați ai Grupului Renault care au condus în regim de mașină personală 405 prototipuri pe o distanță cumulată de 9 milioane de kilometri. Această rutină zilnică a scos la iveală mici erori care în programul clasic de testare ar fi fost mai greu observate. Spre exemplu, la primele prototipuri, după plierea și aducerea la poziția normală a oglinzilor retrovizoare se puteau face ajustări abia după 20-30 secunde de așteptare (în acest caz s-a modificat motorul interior). Alte alerte diferite din tabloul de bord descoperite pe parcursul testului au fost remediate cu evoluții ale softului: spre exemplu, în cazul încărcării la stații DC, era afișat inițial timpul de încărcare, apoi acesta dispărea și nu mai era afișat deloc.
Dacă în 2023 un incident care implica imobilizarea mașinii și tractarea ei la un service pentru reparație însemna o lună pierdută, de la diagnosticare, comandă de piese, livrare, reparație, acum acest timp a fost redus. Franța este în avangardă cu un timp de diagnosticare over the air de 30 de secunde, în caz de imobilizare a unui vehicul. În România, Polonia, Germania, Italia, Spania sau Anglia acest timp este de aproximativ 30 minute.
Tot acest proces de control al calității a condus în timp la o reducere cu 70% a numărului de incidente tehnice pe parcursul a 5 ani. Și tot acest grad de transparență din partea Grupului Renault mai oferă o perspectivă asupra cărei constructorii obișnuiau să păstreze o discreție totală: este și o comunicare despre calitatea componentelor OEM folosite.
Iar parte din această poveste va face parte, în scurt timp, și a doua generație Dacia Spring.
Galerie foto
