Dacă ajungi pe aeroportul din Cluj-Napoca fără să știi ceva despre oraș, probabil te gândești că ai aterizat într-o mică localitate de provincie. Și nimeni nu te-ar putea învinovăți, întrucât aeroportul este atât de mic încât ai nevoie de numai câteva secunde pentru a colecta bagajul de cală și pentru a ajunge la ieșire. Urmează vreo 15 minute în așteptarea unui Uber, dar te consolezi cu ideea că vei ajunge imediat la cazare, pentru că într-un oraș mic sigur sunt puține mașini în trafic.
Doar că, vezi tu, realitatea de pe teren este că micuțul aeroport Avram Iancu a rămas parcă încremenit în anii ‘90, concomitent cu o dezvoltarea urbanistică exponențială. Astăzi, Cluj-Napoca este orașul cu cea mai scumpă piață imobiliară din România – în medie, proprietarii cer 2.465 de euro pe metru pătrat util, comparativ cu 1.747 de euro în București – dar și orașul în care numărul de angajați din sectorul IT a crescut de 4 ori din 2008 până în 2020, la aproximativ 24.000 de persoane, echivalentul a circa 7% din populație. Tot aici găsești cea mai mare instituție de învățământ superior din România – Universitatea Babeș-Bolyai cu circa 50.000 de studenți pe an – dar și sediul central al celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania.
Și, desigur, la Cluj-Napoca se organizează anual cel mai mare festival de muzică electronică din țara noastră: Untold “colectează” undeva la 400.000 de spectatori pe ediție, mai mult decât populația de puțin peste 300.000 de locuitori a orașului.
Avem trafic. Cum îl rezolvăm?
În tot acest context economic și cultural este cumva de la sine înțeles că traficul rutier este aglomerat, inclusiv pe timp de vară. Nici nu este de mirare, în contextul în care la nivelul întregului județ Cluj există circa 40 mașini la fiecare 100 locuitori. Sigur, cifrele seci sunt mai bune decât în București, unde găsești 65 de mașini la fiecare 100 de locuitori, însă nu uita că datele pentru Cluj sunt valabile la nivelul întregului județ, nu doar pentru Cluj-Napoca.
Pe lângă timpul prețios pierdut și nervii generați la volan, traficul aglomerat din marile orașe vine cu o problemă suplimentară, de care ar trebuie să fim cu toții conștienți: poluarea locală. Programe naționale precum Rabla Plus contribuie la reducerea poluării prin achiziționarea de mașini electrice cu cea mai generoasă subvenție guvernamentală din Uniunea Europeană – 45.000 de lei – însă nu este nici pe departe suficient fără o implicare la nivel local.
În Cluj-Napoca autoritățile locale încurajează alte forme de transport prin cele 41 de autobuze electrice moderne Solaris Urbino Electric 12 achiziționate în ultimii ani, dintre care însă doar 24 de unități sunt folosite concomitent din motive logistice. Sau prin numeroasele piste de biciclete bine demarcate din zona centrală a orașului, deși n-ar strica și un pic de educație rutieră pentru unii bicicliști care ignoră culoarea roșie a semafoarelor. Sau prin proiectul pentru metrou, pentru care clujenii vor mai aștepta însă probabil vreo 10 ani. Minim.
De asemenea, interzicerea parcării pe trotuare în zona centrală favorizează deplasarea în siguranță a pietonilor, iar eventuala impunere de restricții de circulație sau impozite mari pentru mașinile cu motoare vechi și foarte poluante ar putea să reducă parcul auto local.
Cu toate acestea, rezultatele cu adevărat vizibile se lasă așteptate. Iar situația de la Cluj-Napoca este una care caracterizează de fapt toate marile orașe ale României, ceea ce i-a determinat pe colegii de la PressOne să dedice un întreg articol acestui subiect, cu un titlu mai mult decât sugestiv: Cum îl scoți pe român din mașină?
În tot acest context, pe termen mediu și lung, una dintre cele mai eficiente metode de descongestionare a traficului auto este popularizarea sportului. O metodă eficientă pentru că poate produce schimbări de mentalitate de la cele mai fragede vârste ca deplasarea prin oraș să poată fi făcută, atunci când se poate, și pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun.
Iar treaba asta se vede deja în oraș. De ceva timp, Cluj-Napoca are în Cluj Arena un stadion modern de fotbal pe care Universitatea Cluj va juca în Liga 1 începând din sezonul viitor. Și mai are BT Arena, o sală polivalentă care “se mândrește” cu campioana de baschet masculin U BT Cluj-Napoca și cu turneul de tenis Transylvania Open. Și totuși, nu este suficient să mergi la evenimente sportive de calitate pentru a ajunge în cele din urmă la mentalitatea de care vorbeam mai devreme. Trebuie să determini locuitorii să facă sport. Iar pentru asta s-a inventat Sports Festival.
Ce este Sports Festival?
Sports Festival este cel mai mare festival de sport din România. Ediția din acest an a festivalului a propus ca puncte de atracție două meciuri demonstrative. Mai întâi, un meci demonstrativ de tenis prin care s-a marcat retragerea din activitate a lui Horia Tecău, la care au mai participat, printre alții, Simona Halep sau Andrei Pavel. Peste 7.000 de spectatori au asistat în sala polivalentă BT Arena la acest meci, care s-a încheiat cu un moment emoționant: Tecău a chemat copii pe teren pentru a le transmite în acest fel pasiunea pentru sport.
Două zile mai târziu a urmat un meci demonstrativ de fotbal pe Cluj Arena care a marcat retragerea din activitate a lui Adrian Mutu. Au participat, printre mulți alții, Gică Hagi sau Bogdan Stelea, dar și Claude Makelele sau David Trezeghet. A fost modul în care aproape 20.000 de spectatori și-au amintit de performanțele naționalei de la World Cup 1994.
Totuși, cele două meciuri demonstrative de tenis și fotbal au fost mai degrabă pretextele create de organizatori pentru a încuraja practicarea sportului. Asta pentru că în jurul celor două arene moderne, timp de 4 zile, copiii – dar și adulții – au putut experimenta numai puțin de 21 de sporturi, de la cele clasice precum tenis, handbal, baschet, volei, tenis de masă sau fotbal până la cele mai puțin populare în țara noastră precum teqball, curling, darts sau scrimă. Și când spun “experimenta” exact la asta mă refer, pentru că în zona dedicată fiecărui sport au existat – să le spunem pompos – instructori: oameni care au învățat copiii – și poate și adulții – să facă primii pași într-un anumit sport.
Și tot în spațiul ăsta prietenos și-au făcut apariția, rând pe rând, câțiva dintre sportivii României, inclusiv Tecău, Ana Maria Popescu (Brânză), Jaqueline Cristian sau Mihai Silvășan (antrenorul echipei de baschet U BT Cluj-Napoca), care s-au întins la povești despre sport și, mai ales, povești de viață.
Sport și mașini electrice
Nu-ți imagina însă că toți acești oameni din jurul Sports Festival au ceva cu mașinile. Ba din contră, mașinile au făcut parte, într-un fel sau altul, din ecosistemul Sports Festival. Și au făcut parte într-un mod natural, prin care s-au promovat inclusiv mașinile electrice.
De exemplu, într-un spațiu amenajat între BT Arena și Cluj Arena, copiii și adulții au avut ocazia să vadă Tesla Model 3 Performance, primul Model 3 din Europa adaptat pentru competiții de viteză în coastă. Și, în plus, să afle detalii inedite despre performanțe de la Dominic Marcu, pilotul care concurează cu această mașină în etapele din acest sezon din cadrul Campionatului Național de Viteză în Coastă.
Iar rezultatele nu au întârziat să apară: după o etapă de acomodare la Râșnov, a urmat un loc 6 în clasamentul general la Cheile Grădiștei și un loc 4 la etapa de la Rânca, iar noi progrese sunt așteptate în următoarele etape, pe măsură ce echipa tehnică va primi o serie de componente din Canada.
“Așteptăm componente pe care le-am comandat în Canada. Aceasta este principala provocare, întrucât aceste componente nu există în Europa și le găsim doar în Statele Unite și Canada”, îmi spune Marcu în timp ce câțiva copii își fac poze lângă mașină.
În plus, Marcu scoate în evidență un avantaj major pe care îl au mașinile electrice comparativ cu mașinile cu motoare termice inclusiv atunci când vine vorba despre competiții profesioniste.
“Anul acesta vom reuși să facem toate modificările pe care le-am gândit pentru mașină, iar asta ne va ajuta că anul viitor să amortizăm foarte mult cheltuielile. Practic, anul viitor vom cheltui bani doar pe anvelope și plăcuțe de frână”, afirmă el zâmbitor la gândul că o mașină electrică nu are nevoie de numeroase alte consumabile specifice “termicelor”.
La prima vedere s-ar putea să fi tentat să spui că un pilot profesionist nu se potrivește în cadrul general de la Sports Festival, întrucât este un eveniment care promovează sportul fizic. În realitate, inclusiv piloții au nevoie de o condiție fizică excelentă, întrucât pilotajul este solicitant. Dacă nu mă crezi, iată cum arăta Fernando Alonso în 2009 după cursa de Formula 1 de la Sepang în care nu i-a funcționat paiul din care trebuia să se alimenteze cu apă. Sau, și mai elocvent, încearcă o sesiune de karting de numai 15 minute și îmi vei da dreptate.
“Condiția fizică este foarte importantă. Eu am noroc că sunt învățat de mic cu sportul datorită schiului și mă ajută și constituția fizică. Chiar și așa, simt că aș avea nevoie de îmbunătățiri la nivelul brațelor. La finalul etapelor de coastă simt uneori că mă dor brațele. Ar trebui să lucrez mai mult la sală la nivelul brațelor”, îmi spune Marcu.
Tendința spre electrificare este evidentă inclusiv când vine vorba despre mașinile oficiale ale evenimentului Sports Festival. Și asta pentru că, pe lângă Land Rover Defender și Jaguar F-Pace, pe lista mașinilor oficiale au existat și versiunea plug-in hybrid a lui Ford Explorer și sedanul electric Mercedes EQE.
Nu în ultimul rând, pentru a încuraja mobilitatea electrică la meciurile de fotbal, autoritățile locale au inaugurat în luna martie o stație de încărcare cu curent alternativ cu două puncte de încărcare de câte 22 kW. Știu, este foarte puțin, dar autoritățile locale au aprobat tot în martie un proiect care prevede instalarea a 10 stații de încărcare cu câte două puncte de încărcare pentru mașini electrice. Cu această ocazie vor fi amenajate și 20 de locuri de parcare pentru încărcarea acestora.
Două dintre aceste stații vor avea o putere de 97 kW, în timp ce celelalte opt stații vor avea o putere de 72 kW. Asta înseamnă că, atunci când vor fi folosite simultan de câte două mașini electrice, vitezele maxime de încărcare vor fi de 49 kW și, respectiv, 36 kW.
Aceste stații vor fi binevenite mai ales în contextul în care înmatriculările de mașini electrice au crescut de 6 ori în România în primele 5 luni ale anului comparativ cu perioada ianuarie-mai 2021, de la 590 de unități la 3620 de unități. În plus, jumătate dintre mașinile electrice înmatriculate în România în acest interval sunt Dacia Spring – 1884 de unități.
De altfel, pe parcursul celor 5 zile petrecute la Cluj-Napoca, am trecut în fiecare zi pe lângă două stații de încărcare publice cu câte două puncte de încărcare situate pe drumul de la cazare spre Sports Festival. Cu câteva excepții, toate punctele de încărcare erau ocupate permanent de mașini Dacia Spring, o dovadă în plus că acest model democratizează practic mașina electrică în România.
Practic, mai rămâne să facem sport și suntem pe drumul cel bun.
