Volkswagen ID. Polo este răspunsul constructorului german în segmentul mașinilor electrice de clasă mică. E un model gândit, în special, pentru utilizare urbană, dar în EUROCHARGE by Schaeffler l-am testat pe drumuri de munte și pe autostrăzi, până la izvoarele Dunării și înapoi.
La baza lui ID. Polo se află platforma MEB Entry, iar spre deosebire de orice altă electrică Volkswagen de până acum din familia ID, modelul are punte motoare față. Pe cei 4.500 de kilometri ai testului am mers cu varianta de top (asta dacă excludem versiunea sport ID. Polo GTI) în materie de posibilități tehnice: motor cu 211 CP și baterie cu capacitate de 52 kWh.
Spoiler alert: ID. Polo a fost modelul din tur cu cea mai bună medie a consumului.
Iată toate informațiile referitoare la autonomia și consumul înregistrate în trafic real, durata de încărcare de la stații și costurile cu energia consumată pe traseu. Le-am pus pe toate în infografice ușor de urmărit și de înțeles.
Volkswagen ID. Polo: infografice zilnice de consum, autonomie reală, costuri de încărcare
Cifrele Generale pentru Volkswagen ID. Polo
- Distanță totală parcursă: 4468 km
- Număr total de opriri pentru încărcare: 15 sesiuni pe drum + 7 încărcări peste noapte la hotel
- Timp total petrecut la stații pe traseu: 7 ore și 16 minute (436 minute)
- Energie totală încărcată: 670 kWh (inclusiv încărcările peste noapte la hotel)
- Consum mediu ponderat pe întregul traseu: 15,0 kWh/100 km
- Autonomie reală medie ponderată: 347 km
Pe baza datelor din EUROCHARGE, iată costurile de utilizare pentru un Volkswagen ID. Polo electric în cazul unui scenariu real care implică o distanță totală parcursă de 50.000 de kilometri, cu 70% din cantitatea de energie încărcată acasă (cu un cost de 0,2 EUR / kWh) și 30% din cantitatea de energie încărcată la stații rapide (la tarifele plătite în EUROCHARGE). Pentru comparația cu modele termice, prețul estimat pentru benzină este de 1,9 euro / litru, iar prețul estimat pentru motorină este de 2 euro / litru.
- Volkswagen ID. Polo 52 kWh: 2.183 EUR
- Model echivalent pe benzină (consum 6,5 litri/100 km): 6.175 EUR
- Model echivalent pe motorină (consum 5,5 litri/100 km): 5.500 EUR
Mențiune importantă despre stilul de condus: Pe parcursul întregului test, mașina a fost condusă în modul „Normal”, niciodată „Eco”. S-a mers constant, respectând limitele de viteză, cu o abordare cât mai apropiată de viteza maximă legală pe fiecare segment de drum.
Concluzii și observații
- Consumul mediu ponderat al lui ID. Polo a fost de 15,0 kWh/100 km, cel mai mic din tur. În toate cele 8 zile măsurate în test, a avut sub 17,5 kWh/100 km, cu un minim de 11,9 la traversarea șoselei Transalpina. Maximul a fost de 17,2 în ziua dedicată autostrăzilor austriace.
- Autonomie reală ponderată 347 km, adică 77% din cifrele oficiale WLTP. Asta permite în mod real fără emoții etape de până la 310 km fără nicio oprire, 555 km cu o încărcare 10 – 80% sau în jur de 625 km cu o încărcare la prânz până la 100%.
- La cea mai bună sesiune măsurată, fiecare minut la stație pune înapoi 10–11 km; 10 – 80% durează circa 27 de minute.
- 9,8 minute de încărcare pe traseu la 100 km.
- Costul energiei la stații rapide: 7,6 € la 100 km, cel mai mic din tur.
Impresiile celor care au condus Volkswagen ID. Polo
Diana Cosmin (Fine Society)
Am plecat prin lume cu o mașină „de oraș” și ne-a surprins cât de bine ne-am simțit cu ea la drum lung. În primul rând, ne-am simțit în siguranță, ceea ce era exact ce ne-am fi așteptat de la o mașină cu inginerie germană de top. Nicio surpriză aici, doar o așteptare îndeplinită.
Apoi, mașina s-a dovedit a fi foarte confortabilă și ergonomică pentru noi la drum lung, în prima zi în care am acoperit distanța de la Pitești la Alba Iulia, mergând atât pe autostradă și prin localități, cât și pe drumurile sinuoase de pe Transalpina. Aderența excelentă pe șosea și stabilitatea în virajele ac de păr de pe Transalpina ne-au permis să ne bucurăm din plin de traseu și de peisaje, pentru că mașina „avea grijă de noi”.
Și aici ne așteptam, deși a fost o mică surpriză ca o mașină pe care o vedeam ideală pentru strecurat prin oraș la oră de vârf să ne lase o asemenea senzație plăcută de „mașină de drum lung”. Pe o notă feminină, fiindcă suntem amândouă atente la design și detalii, am apreciat designul sobru și „curat” din interior, specific brandului, completat însă de culoarea absolut superbă de la exterior, albastru regal.
Tot pentru că suntem echipă de fete, asta înseamnă două fete și două bagaje, două portmantouri, plus diverse accesorii pentru tur (trepied, mai multe telefoane, dispozitive diverse pentru creat conținut). Pe acestea din urmă ne doream să le ținem cât mai aproape de noi, în spațiile de depozitare din dreptul ușilor și în spațiile din consola centrală. Am avut loc pentru toate, ne-am desfășurat cu tot ce aveam nevoie pentru diferitele opriri și activități, ceea ce ne-a dat senzația că ne aflăm într-o mașină de dimensiuni mai mari decât ar părea din afară.
Tehnic vorbind, ne-a plăcut și modul B, pentru recuperare mai puternică a energiei la decelerare. Teoretic este foarte util în oraș, pentru multe opriri în trafic, dar nouă chiar mașina ne-a sugerat să-l folosim pentru cei 20 de kilometri de coborâre de pe Transalpina. De asemenea, demarajul alert și siguranța pe care am simțit-o în depășiri au fost o așteptare împlinită.
Ce nu ne-a plăcut, în schimb, a fost multitudinea alertelor de tipul „S-a detectat o stare neobișnuită a șoferului” și „Luați o pauză” primite la un moment dat, deși tocmai plecasem de la oprire cu 15 minute înainte și aveam privirea drept înainte, fără nimic care să ne distragă. A fost un „false alarm” pe care nu l-am înțeles.
Și, pentru că, deși iubim mașinile electrice, suntem „old school” în anumite privințe, ne-a plăcut amândurora faptul că mașina are… butoane. Chiar dacă este high-tech și chiar dacă nu ne-am mai vedea viața fără funcționalitatea touchscreen-urilor, faptul că unele comenzi sunt la distanță de un buton ne-a oferit senzația că avem ce-i mai bun din ambele lumi.
Radu Tudoroiu (Digital Creator)
Am plecat la drum de dimineață cu ID. Polo fără așteptări sau preconcepții. Am învățat că nu fac decât să-mi distorsioneze experiența condusului și impresia generală despre orice mașină condusă. După aproape 700 de kilometri la volanul lui, două încărcări și un drum care a inclus atât serpentine cât și o porție copioasă de autostradă, cred că s-a conturat o imagine destul de clară. Pe scurt, se simte a mașină cinstită. Dar ce înseamnă asta, de fapt?
Când vine vorba de ținuta de drum, e o electrică destul de dinamică și fun to drive. Desigur, pentru mine a contat și aspectul de zero range anxiety. Cu o baterie de 52 kWh, o medie de 12.1 kWh în prima parte a zilei și 13.8 kWh cu tot cu autostradă, am avut mai mereu o rezervă sănătoasă de energie între cele două încărcări ale zilei iar cei 700 de kilometri făcuți au fost mai degrabă obositori pentru noi decât pentru ID. Polo, care ar fi putut mai mult.
La interior este exact cum m-am așteptat, poate chiar mai bine pe alocuri. Odată ce te împrietenești cu comenzile de pe volan, mai tot devine ușor de accesat și setat, cu excepția volumului audio pe care l-am regăsit … în consola centrală, unde obișnuia să fie schimbătorul de viteze al strămoșilor săi. Pe scurt, it looks like a Polo, drives like a Polo dar electrificarea și sistemele de asistență la condus și one pedal driving l-au făcut mult mai plăcut de utilizat, atât în mediul urban cât și la drum lung.
Tibi Buzdugan (Electromobilitate)
Volkswagen ID.Polo a fost a treia mașină pe care am condus-o în Eurocharge, după Porsche Cayenne și Renault 5. Cumva mă așteptam să fie foarte asemănătoare cu Renault 5 ca ținută de drum și confort, fiind în aceeași clasă. Nimic mai departe de adevăr, sunt două mașini complet diferite din aproape toate punctele de vedere, singurele asemănări fiind dimensiunile exterioare aproape identice și lipsa spațiului la picioare pentru cei care ar putea sta în spate, atunci când reglez scaunul pentru o poziție comodă la volan (1.88m înălțime).
Primul lucru care m-a surprins a fost cât de „mașină” se simte. Pentru două persoane, la drum lung, nu simți în niciun moment că este o mașină mică, doar de oraș, care devine obositoare după mai mult de 2h. Stă foarte bine pe drum, scaunele sunt extrem de comode, cu reglaje electronice pe multe direcții și masaj (atât pentru șofer cât și pentru pasager), faruri matrix LED, trapă panoramică, o grămadă de dotări pe care nu te aștepți să le găsești pe o mașină din clasa asta. Și nu știu de altă mașină similară care să ofere atât de multe.
În ultimii ani am mers cu multe modele ID, de la 3, 4, 5, 7 și până la Buzz, și nu a fost vreodată unul în care să nu îmi doresc butoane fizice pe volan în loc de cele tactile. La fel și pentru sistemul multimedia și climatizare. Sunt sigur că te poți obișnui cu asta în timp dacă deții mașina, dar nu înțeleg dorința de a schimba lucruri care merg bine de zeci de ani doar de dragul modernizării. Volkswagen se pare că a înțeles asta și a revenit la butoanele fizice. Și, ca să nu pară ceva învechit, a adăugat și o temă retro a sistemului de infotainment care dă o tentă nostalgică reinterpretată.
Ecranul din spatele volanului poate arăta ca și cum ar avea două cadrane analogice (în stilul Golf Mk 1), iar cel central poate fi o combinație între navigația mașinii, un casetofon virtual și niște informații despre baterie/traseu, care se leagă foarte frumos. Desigur, poți folosi și Android Auto sau Apple CarPlay wireless, pe ambele ecrane, dar ai și o altă opțiune.
Personal, dacă aș avea mașina, nu aș scoate-o niciodată de pe tema retro. Este un mod în care nu simți deloc că ai o grămadă de ecrane mai mult sau mai puțin inutile, cum se întâmplă în cele mai multe mașini noi.
Revenind la restul mașinii, spațiile de stocare sunt ceva incredibil pentru o mașină de mărimea asta. În portbagaj am reușit lejer să băgăm un troller mare de cală (chiar sub podeaua portbagajului), trei trollere de cabină și încă niște genți de laptop/cameră foto, fără să fim nevoiți să depozităm nimic în habitaclu. La fel și la interior, ai suficient spațiu în uși, în cotiera centrală precum și între șofer și pasager, într-un tunel median gândit foarte practic.
La drum lung nu este mașina ideală din perspectiva bateriei mici, de 52kWh, dar este destul de eficientă (în jur de 17-18 kWh/100km la 130km/h) și curba de încărcare este destul de plată, chiar dacă nu foarte sus. Nu cred că ai nevoie de mai mult de 25-30 min pentru o încărcare suficientă.
Cornel Șocariciu (Autocritica)
Dacă Renault 5 câștigă de fiecare dată când vine vorba de emoție, ID. Polo merge fix la polul opus. E genul pragmatic, riguros, cu pantalonii călcați la dungă și cu cămașa mereu încheiată până la ultimul nasture.
Când am auzit că Polo o să fie și electric am tot sperat ca producătorul german să lase deoparte ambițiile și să facă ce a făcut cu ID. Buzz. N-a fost să fie. Nu în materie de design. Prin urmare, cine și-ar fi dorit ca ID. Polo să arate a Polo de prima generație poate să se mulțumească doar cu instrumentarul de bord cu temă retro. Altfel, modelul mărcii germane are toate atuurile unui all-rounder. Se pare că asta e rețeta pe care Volkswagen o cunoaște cel mai bine și pe care o frământă ori de câte ori e nevoie de un model care să tragă vânzările în sus.
Suspensia e echilibrată, în sensul că nu-ți vor dârdâi dinții-n gură atunci când treci peste gropi, și nici nu-ți vei lua bobârnace peste încheieturi atunci când ai poftă să mergi un pic mai alert. Direcția e fix cât trebuie să fie de grea și de precisă (pentru un model care nu poartă sigla GTI), iar resursele motorului (211 CP) sunt suficiente fie că vrei un 0-50 km/h alert, fie că vrei să ajungi rapid la viteze de autostradă. Apoi, spațiul interior. Mediu spre bun pentru un model din acest segment, cu un mare plus în dreptul portbagajului: cei 441 de litri ar face invidios și un Golf.
Un alt lucru demn de menționat ar fi acela că odată cu ID. Polo vedem și pipăim mai multe butoane într-o electrică Volkswagen: de la cele 4 butoane dedicate pentru geamurile electrice la volanul cu comenzi fizice (e bine că feedback-ul clienților a fost auzit și pus în practică) și la claviatura pentru climatizare.
Și pentru că marca germană și-a făcut mâna cu ID.3, ID.4, ID.5 și ID.7, iată că platforma MEB (în variantă cu tracțiune și nu cu propulsie, așa cum știam de la cei enumerați anterior) reușește să aducă pe străzi un model mai mult decât eficient. Iar consumul pe care l-am obținut vorbește de la sine despre cât de frugal poate fi un ID. Polo, fără să se fi mers într-un ritm dictat de o bătrânică ieșită la cumpărături duminică dimineața.
Cât despre prețuri și configurații, cei doi cenți ai mei îi joc pe următoarea ipoteză: entry level-ul cu baterie de 37 kWh și echipare de bază va intra în Excelurile companiilor care au nevoie de mașini pentru angajați, iar versiunile de echipare superioare, la pachet cu acumulatorul de 52 kWh, va fi preferat de persoanele fizice. Time will tell.
Radu Hângănuț (Euronews România)
Evit să spun că e un „semn de îmbătrânire”, așa că mă rezum la a spune cu blândețe că e un semn că trăiești multe schimbări tehnologice atunci când lucruri cu care ai crescut au timp să apară, să existe, să iasă din uz, să fie uitate și să revină pe lume ca fiind retro. În copilărie, ca să îl duc mai aproape de pompa cu care îl spălam, aveam voie să mut prin curte Volkswagen-ul părinților și nu știam că 25 de ani mai târziu voi vedea aceleași ceasuri pe un display digital. Unele lucruri nu s-au schimbat: nici VW tatei și nici ID. Polo nu trebuie izbite în butoiul în care se odihnesc prunele ce mai târziu vor deveni țuică.
Pe ID. Polo l-am condus pe traseul făcut de Bertha Benz în (ceea ce nici ea nu știe că este) primul Eurocharge din istoria industriei. Așa cum vă puteți imagina, fix ca în cazul doamnei Benz, am mers toată ziua pe autostrăzi și drumuri naționale. Spre deosebire de ea, nu am oprit la farmacie (da, o farmacie a fost atunci) pentru a alimenta din două motive: bateria de 52 kWh de pe ID. Polo nu are nicio problemă pe astfel de distanțe, iar consumul a fost excelent: 13,7 kWh/100 km și o autonomie reală estimată de 380 de km. Celălalt motiv ține de faptul că noi nu avem ce face cu ligroina, că de aia nu se numește Ligroincharge 2026.
Am mai apreciat și gestul de frondă al Volkswagen de a pune butoane reale și apăsabile pe volanul mașinii. Așa arată în prezent curajul în industria auto și nici măcar nu e amuzant. Iar dacă asta îți place la o mașină, tot o plăcere va fi și să apeși pedala de accelerație a mașinii, ca să pui la treabă cei 221 cp pe care mașina îi găzduiește și pe care abia așteaptă să îi pună la treabă alături de suspensia absolut onorabilă, care face rularea lină și plăcută indiferent de calitatea asfaltului.
Bine, aici recunosc că sunt în zona bănuielilor: am condus prin Germania, unde nici Bertha Benz și nici vreun alt cercetător nu au reușit să urce Dunărea în amonte și să îi învețe pe oamenii ăștia să aibă și gropi pe carosabil.
Andrei Nedelea (Inside EVs)
ID. Polo este cel mai bun Volkswagen electric pe care l-am condus, deși e cel mai mic. La fel ca alte modele din gama ID, Polo electric se simte ca o mașină din clasa superioară când vine vorba de spațiu interior, dar și de dotări, confort și calitate. Impresionează și la capitolul confort la rulare, cu o suspensie care nu numai că absoarbe excelent denivelările, ci și lucrează foarte silențios.
Arată bine la exterior, cu un design mult mai tradițional decât oricare alt ID pe care l-am văzut. Pare un Polo futurist, cu proporții foarte plăcute și detalii subtile care îi dezvăluie ambițiile premium. Ele se confirmă din momentul în care deschizi portiera șoferului și vezi scaunul, care pare un mic fotoliu, cu ajustare electrică și memorie, dar și când începi să atingi diferitele materiale.
Are surprinzător de multe suprafețe moi și plăcute la atingere, și deși există și plastic tare, el nu e prezent în locurile pe care le atingi frecvent. Mi-a plăcut foarte mult scaunul, care în combinație cu reglajul pe adâncime foarte generos al coloanei de direcție m-au făcut să îmi găsesc o poziție la volan excelentă, care din nou m-a dus cu gândul la o mașină mai mare.
L-am condus pentru prima dată la coborârea de pe Hochtannbergpass, o trecătoare superbă din vestul Austriei, unde i-am putut testa caracterul dinamic. ID. Polo nu e genul de mașină cu care vrei să ataci serpentine, având o direcție care nu-ți comunică prea bine ce fac roțile din față, însă e suficient de precisă încât să nu-ți dea emoții. Sigur modelul GTI va corecta asta.
Odată ce am ajuns pe autostradă, din nou m-am simțit ca într-o mașină mai mare. ID. Polo înghite sute de kilometri de autostradă cu o ușurință impresionantă și consumă foarte puțin. În ziua în care l-am condus, am parcurs peste 500 km cu o singură încărcare de 17 minute, și am ajuns la hotel cu 10%. Mi se pare remarcabil că am făcut drumul ăsta atât de relaxat într-o mașină gândită preponderent pentru oraș, cu o baterie de doar 52 kWh.
Dan Scarlat (TopGear România)
Ne-am obișnuit să judecăm cât de premium este o mașină după cât de moale e plasticul de pe bord sau câtă piele găsim pe fețele de uși, dar în realitate există și un „premium” care nu se vede, iar ID.Polo-ul din EuroCharge mi-a reamintit asta.
Interiorul nu încearcă să te convingă că ai cumpărat un Audi în miniatură, căci materialele sunt cele pe care te-ai aștepta să le găsești într-un Volkswagen de clasă mică. Am apreciat folosirea din abundență a textilului pe scaune, pe fețele de uși și chiar pe planșa de bord. În combinație cu plasticul negru, câteva ornamente cu aspect metalic și iluminarea ambientală, rezultatul este foarte plăcut și familiar.
Adevărata senzație de mașină bine făcută apare însă după ce pleci la drum. Versiunea din tur este echipată cu pachetul complet de sisteme de asistență, iar modul în care acestea funcționează împreună este remarcabil. Cruise controlul adaptiv poate ține automat cont de limitele de viteză iar mașina se centrează pe bandă și poate face inclusiv schimbarea asistată a acesteia după ce semnalizezi. Am condus în acest tur mașini mai mari și mai scumpe ale căror sisteme nu sunt la fel de bine închegate. În plus, la ID. Polo tehnologia nu te „bombardează” inutil cu alarme și avertizări, nu se luptă cu tine dacă intervii și nu te obligă să-i înveți capriciile, cu pur și simplu lucrează discret în fundal.
În rest, am descoperit exact un Volkswagen rațional, în care „funcția” pare să fi avut prioritate încă de la prima schiță. Vizibilitatea este foarte bună, poziția la volan la fel, iar utilizarea inteligenta a spațiului la cote maxime. ID. Polo are numai 4,05 m lungime, dar oferă un portbagaj de 441 de litri (față de 351 de litri la Polo termic). Noi am pus în el două trolere de cală fără să rabatăm bancheta: primul a încăput în compartimentul foarte adânc de sub podeaua mobilă, al doilea deasupra acesteia.
O parte din explicație vine din arhitectura MEB+. Motorul electric compact se află în față, iar în spate Volkswagen a ales o punte foarte compactă cu bară de torsiune, soluție care aduce avantaje de spațiu, masă și cost.
Și, bineînțeles, ca pasionați am apreciat nostalgia evocată de modul „Retro”, care transformă instrumentarul digital într-o reinterpretare a celui de Golf I, iar ecranul central poate afișa navigația într-un televizor vechi, radioul sub forma unei scale analogice și playerul media sub forma unei casete. Păcat doar că Apple CarPlay sau Android Auto nu sunt cumva integrate în această lume cu parfum analogic iar vraja se rupe.
Există și două lucruri care temperează din entuziasm. Primul este încărcarea de 105 kW DC, acceptabilă la o masina de clasă mica dar mai puțin la o mașină care costa 40 000 de euro. Și fix prețul este al doilea. ID. Polo își arată cel mai bine calitățile atunci când e echipat cu majoritatea opțiunilor propuse de Volkswagen, doar că atunci nu mai este o mașină electrică tocmai accesibilă, așa cum tot Volkswagen și-a dorit.
Fișa tehnică a mașinii testate
Oferit de SCHAEFFLER
Parteneri
BT Leasing •
Engie •
Eldrive •
VARTA •
Michelin •
Server Config
Partener media
Euronews România
Comentarii