Compania germană de consultanță Roland Berger a realizat o nouă ediție a studiului anual  “EV Charging Index”, care oferă o imagine detaliată cu privire la infrastructura de încărcare și percepția utilizatorilor despre mașinile electrice în 30 de țări din cinci regiuni.   

Pentru piața din România, noua ediție a studiului scoate în evidență o serie de aspecte pozitive, la care țara noastră stă mai bine decât media globală, însă în același timp există și o serie de aspecte care trebuie îmbunătățite pentru a ține pasul cu creșterea vânzărilor de mașini electrice și plug-in hybrid. 

Aproape jumătate dintre punctele de încărcare sunt rapide

Astfel, studiul realizat de Roland Berger arată că 43% dintre punctele de încărcare disponibile pe teritoriul României la sfârșitul anului 2022 erau puncte de încărcare rapidă (DC), cu viteze de încărcare de cel puțin 50 kW. Cu aceasta proporție, România ocupă prima poziție dintre toate cele 30 de țări care au fost incluse în studiu. De altfel, la nivelul tuturor țărilor din cadrul studiului, ponderea punctelor rapide de încărcare este de numai 22%, în timp ce la nivelul celor mai importante trei piețe globale este de 42%.

Una dintre posibilele explicații este similară cu cea legată de viteza conexiunilor la internet: România a adoptat mai târziu și mai lent mașinile electrice, motiv pentru care infrastructura de stații de încărcare a fost dezvoltată ceva mai târziu decât în țările din Vestul Europei, dar cu tehnologii și viteze de încărcare mai mari. 

Un alt aspect pozitiv scos în evidență în cadrul studiului este că la finalul anului trecut în România existau 13,7 mașini electrice și plug-in hybrid pentru fiecare punct de încărcare de pe teritoriul țării. Și în acest caz România stă mai bine decât media: la nivel global există 15,9 mașini electrice și plug-in hybrid pentru fiecare punct de încărcare, ceea ce înseamnă că în România ai mai multe șanse să găsești un punct de încărcare liber. În același timp, în cele mai importante trei țări la acest capitol raportul este de numai 1,8 mașini la fiecare punct de încărcare. 

Veștile bune se termină însă aici: în decembrie 2022, România avea cu numai 5% mai multe puncte de încărcare comparativ cu iunie 2022, în contrast puternic cu creșterea medie globală de 21% și cu creșterea medie de 158% raportată de principalele trei țări la acest capitol. 

Creșterea modestă din România este surprinzătoare în contextul în care România primește fonduri prin programul european PNRR pentru a instala 6.500 de puncte de încărcare până la sfârșitul anului 2026. Dacă banii alocați vor fi utilizați conform planului, atunci rețeaua de puncte de încărcare din România ar trebui să se tripleze. 

De altfel, numărul încă mic de puncte de încărcare de pe teritoriul României explică și reticența unei bune părți a populației de a cumpăra o mașină electrică. 

Anxietatea cu privire la distanța parcursă este la un nivel mult mai ridicat în România decât în celelalte țări din Uniunea Europeană. Faptul că avem o penetrare relativ mare a stațiilor de încărcare rapidă și ultrarapidă este încurajator, însă numărul lor absolut este încă la un nivel scăzut. Infrastructura de încărcare a mașinilor electrice trebuie să accelereze ritmul de expansiune, cu accent în special pe stațiile de încărcare rapidă și ultrarapidă, pentru a ține pasul cu dezvoltarea parcului de mașini electrice și hibride.

Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.

Doar jumătate dintre șoferi sunt mulțumiți de viteza de încărcare

Pe baza acestor date, Roland Berger a efectuat apoi un sondaj de opinie pentru a afla percepția șoferilor români de mașini electrice cu privire la infrastructură de încărcare. 

Astfel, 75% dintre respondenții români au afirmat că în general sunt satisfăcuți de experiența de încărcare, comparativ cu procentul de 82% înregistrat la nivel global. Mai interesant este că doar 51% dintre șoferi s-au declarat mulțumiți de viteză de încărcare oferită de punctele de încărcare, în ciuda faptului că 43% dintre punctele de încărcare disponibile sunt rapide. De altfel, și aici ponderea este ușor mai scăzută decât media globală de 56%. În fine, 84% dintre respondenții români consideră că încărcarea la stațiile publice a devenit mai ușoară comparativ cu precedentele șase luni, foarte aproape de media globală de 85%. 

Reprezentanții Roland Berger consideră că percepția mai puțin favorabilă a românilor comparativ cu media globală are o serie de explicații bine fundamentate. 

Anumite aspecte legate de utilizarea stațiilor de încărcare ar putea fi îmbunătățite, cum ar fi, de exemplu, vizualizarea în timp real a disponibilității acestora sau aspecte care țin de plată. Pe măsură ce profesionalismul operatorilor stațiilor de încărcare se îmbunătățește, ne așteptăm ca experiența clienților și satisfacția generală să continue să crească.

Dragoș Fundulea, expert în e-mobilitate la Roland Berger România.

Creșterea numărului de puncte de încărcare este importantă mai ales în contextul în care programul Rabla Plus continuă să impulsioneze vânzările de mașini electrice. Potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), românii au înmatriculat anul trecut peste 11.600 de mașini electrice, corespunzător unei cote de piață de 9%. Dacă adăugăm și cele peste 3.800 de mașini plug-in hybrid, atunci 12% dintre mașinile noi vândute anul trecut în România se pot încărca la priză. 

România, penultimul loc în Europa

Pe baza datelor despre infrastructura de stații de încărcare, Roland Berger a realizat un index în care România a obținut 39 de puncte din maximum de 100 de puncte, cu care ocupa locul 25 în rândul celor 30 de țări participante la studiu. Este un regres de șase poziții comparativ cu studiul aferent anului 2021, când România ocupa poziția a 19-a. 

Deloc surprinzător, prima poziție în topul realizat de Roland Berger este ocupată de China cu 82 de puncte, iar podiumul este completat de Germania (74 puncte) și Statele Unite ale Americii (73 puncte). Țările de Jos (69 puncte) și Norvegia (65 puncte), cele mai dezvoltate la nivelul infrastructurii de încărcare în Europa, au ocupat pozițiile patru și cinci. 

În total, în studiu au fost curprinse 12 țări europene, iar singura care a obținut un calificativ mai slab decât România a fost Ungaria (34 puncte). La nivel global, România este la egalitate cu Turcia și a reușit să obțină rezultate mai bune doar decât Israel (36 puncte), Emiratele Arabe Unite (35 puncte), Arabia Saudită (27 puncte) și Vietnam (30 puncte).

Foto principală: Dreamstime