[Voce ascuțită] Pasagerii zborului United Airlines cu destinația Chicago sunt rugați să se îndrepte la poarta de îmbarcare cu numărul 11. Avionul electric este pregătit de zbor.
Asta ar putea auzi călătorii din SUA în viitorul nu foarte îndepărtat.
În acest moment, nu crezi că e o idee bună ca un avion folosit cu scopuri comerciale să depindă 100% de energia stocată în baterii. Dar acum zece ani ai crezut același lucru și despre mașinile electrice, și iată că situația s-a schimbat bine de tot comparativ cu ultimii cinci ani. Parcă te și încearcă un sentiment ciudat și ești cumva convins că la un moment dat, din boxe vor răsuna cuvintele căpitanului: Doamnelor și domnilor, îmi cer scuze, dar voi fi nevoit să opresc sistemul de climatizare ca să conserv energia din baterii și să avem autonomie suficientă până la aeroportul de destinație.
Stai liniștit. N-o să se întâmple asta.
În ultimii ani ai tot auzit de companii care sunt pregătite să facă livrări la domiciliu cu ajutorul dronelor. Amazon și Google se numără printre ele, iar despre toate dedesubturile industriei ți-a vorbit Daniel într-un articol dedicat.
În tot acest joc au intrat și producătorii auto, dar și autoritățile unor orașe.
Spre exemplu, Hyundai a anunțat că lucrează la un vehicul electric zburător pentru transportul pasagerilor. Da, da, o dronă cu care să te plimbi din A în B – pe distanțe scurte, bineînțeles – și care să aterizeze pe un aeroport special gândit pentru aceste vehicule cu decolare și aterizare verticală (VTOL).
Proiectul celor de la Hyundai este coordonat de Supernal, o nouă companie înființată de grupul asiatic care se ocupă de mobilitatea urbană aeriană. Primul concept a fost deja desenat: se numește S-A1, are o autonomie de 100 de kilometri și poate avea la bord până la 4 pasageri. Plus pilotul, normal. Dacă lucrurile merg în direcția potrivită, o variantă de serie a acestui vehicul electric zburător ar putea fi lansată în 2028.
Vă ziceam și despre autoritățile care pregătesc terenul pentru astfel de vehicule zburătoare. Spre exemplu, în Marea Britanie a fost inițiat proiectul Future Flight Challenge, care susține dezvoltarea infrastructurii pentru VTOL-uri. Primul vertiport – aceasta este denumirea corectă – va fi realizat în Coventry și se va numi Air-One.
Proiectul se află într-un stadiu avansat de construcție, iar reprezentanții Urban-Air Port – start-upul care a câștigat concursul organizat de autoritățile din Coventry – spun că inaugurarea lui Air-One va avea loc în 25 aprilie. Le țin pumnii și le urez vreme bună.
Drone de competiție
Pe silențios dar de neoprit, electrificarea a luat pe sus lumea mobilității, cu avantaje evidente: o mașină electrică nu poluează, poate fi încărcată acum cu ușurință, presupune costuri reduse de întreținere și facilități fiscale. Misiunea PPC Blue este de accelera tranziția energetică în transport și construiește infrastructura de mobilitate în toată lumea.
Descoperă aici stațiile de încărcare potrivite pentru tine și mașina ta, acasă, la birou sau în tranzit.
Până să trecem la anunțurile pe care le-ai putea auzi prin aeroport într-un viitor nu foarte îndepărtat, o să te rog să mai zăbovești puțin pe aici, pentru că mai am ceva important de spus referitor la drone. Pentru că în lume există atât de mulți pasionați de motorsport, Aluda Aeronautics, o companie din Australia s-a gândit să înființeze un campionat dedicat vehiculelor electrice zburătoare.
Și pentru a convinge lumea că un astfel de sport are viitor, Aluda Aeronautics a dezvoltat și o dronă pentru competiții. Se numește Airspeeder, iar primele teste serioase s-au realizat la finalul anului trecut în zona de sud a Australiei. În cadrul sesiunii a existat chiar și o competiție pe un sfert de milă între două echipe interne.
În acest moment, Airspeeder poate fi controlat doar de la distanță, fără prezența unui pilot la bord, însă compania spune că are în plan și realizarea unei versiuni cu echipaj uman. Campionatul pe care Aluda Aeronautics îl pregătește se numește EXA Series și ar fi trebuit să înceapă în 2021, însă din varii motive a fost amânat pentru 2022.
Vehiculul electric zburător cântărește 130 de kilograme și poate accelera de la 0 la 100 km/h în doar 2,8 secunde. Viteza de top trece puțin peste 120 km/h, iar altitudinea maximă atinsă este de 500 de metri.
Și ca să înțelegi cât de avansate sunt lucrurile, Aluda a reușit să semneze cu Bruno Senna, pilot despre care sunt convins că ai mai auzit până acum. Brazilianul va ajuta compania australiană să dezvolte viitorul model Airspeeder cu echipaj uman la bord. Un sincer mult succes și din partea mea.
Primul zbor electric
Acum, că am terminat cu dronele, să trecem la lucrurile pentru care ne-am adunat aici: avioanele electrice. În ultimii ani, din ce în ce mai multe companii mari au anunțat că sunt pregătite să îmbățișeze acest concept și să nu-l lase de la piept până nu-l transformă în realitate.
Primii pași au fost mici, dar ambițioși. La final de 2019, undeva în apropiere de Vancouver, Canada, un hidroavion cu propulsie electrică dezvoltată de magniX a zburat sub steagul operatorului Harbour Air. Compania l-a numit “primul zbor comercial cu un avion electric”.
Un DHC-2 Beaver cu șase locuri a fost echipat cu unitatea electrică de propulsie (EPU) magni500 cu 750 CP, iar zborul realizat a fost unul de test.
Ulterior, magniX a operat o conversie similară și pe un Cessna Grand Caravan 208B, iar zborul inaugural a avut loc în 28 mai 2020.
Când intervine și NASA
Ca să închei cumva povestea cu magniX, trebuie să amintesc de două puncte extrem de importante bifate până acum de americani. Primul ar fi parteneriatul cu compania-soră Eviation din Israel, iar al doilea constă în contractul cu NASA.
În 2019, în cadrul Paris Air Show, Eviation a prezentat conceptul denumit Alice. Un avion electric.
Primele teste cu Eviation Alice au fost făcute la începutul lunii ianuarie, iar conform oficialilor companiei, primul zbor este programat pentru anul curent. Inițial, acesta fusese anunțat pentru finalul lui 2021, însă vremea nefavorabilă din zona Pacificului de nord vest i-a determinat pe cei care coordonează proiectul să mai aștepte.
Aeronava electrică folosește două unități electrice de propulsie magni650 (cu câte 850 CP fiecare) și a fost concepută în trei variante: Executive, Commuter și Cargo.
Specificațiile tehnice ale lui Alice ar putea să nu-i impresioneze pe cei pasionați: aeronava are o autonomie de până la 440 de mile nautice și o viteză de croazieră de 250 de noduri.
Versiunea Commuter va avea 9 locuri și va putea transporta până la 385 de kilograme de bagaje. Varianta Executive propune doar 6 locuri pentru pasageri, în timp ce versiunea Cargo se axează pe transportul diverselor produse și are un volum util de 12.3 metri cubi.
Pe lângă lipsa emisiilor de carbon în timpul zborului, aeronava Alice mai are un as în mânecă: costuri de mentenanță și de operare cu până cu până la 70% mai mici comparativ cu o altă aeronavă echipată cu motoare convenționale.
Vă spuneam inițial că magniX a intrat și pe radarele celor de la NASA. Mai precis, Agenția își dorește ca până în 2035 să introducă unități electrice de propulsie pe avioanele flotelor din SUA, iar GE Aviation și magniX sunt companiile care au primit fonduri de 253 de milioane de dolari pentru a continua cercetările și programele din acest sector.
În frunte cu nordicii
Poate ai fi tentat să crezi că acest sector – cel al transportului aerian electric – nu are adepți. Dar ca să înțelegi cumva anvergura, specialiștii estimează că în acest moment, 200 de companii globale sunt interesate de astfel de proiecte. Pe lângă oamenii care sunt acolo – mai mult sau mai puțin – pentru partea de business, există și câteva state care își doresc să treacă la un transport electric aerian.
Nordicii au reușit mai mereu să iasă în față cu proiecte care să dea de gândit întregii lumi, iar acum povestea se repetă.
Într-un anunț făcut la începutul anului, autoritățile din Danemarca au anunțat că vor ca transportul aerian să devină verde.
Mai precis, autoritățile spun că până în 2030, emisiile de carbon generate de zborurile interne să scadă cu 70% comparativ cu nivelul înregistrat în 1990.
Dacă toate celelalte state se mișcă lent, atunci Danemarca trebuie să conducă și să ridice standardele și mai sus.
Mette Frederiksen, prim-ministrul statului nordic.
Nici Suedia nu stă pe tușă și spune că până în 2030 își dorește ca toate zborurile interne să nu mai folosească combustibili fosili. Norvegia se alătură proiectului, doar că ținta a fost stabilită pentru 2040.
Franța, unul dintre statele europene care în ultimii ani a venit cu soluții drastice în materie de transport rutier, are planuri și pentru transportul aerian. Autoritățile franceze spun că sunt pregătite să anuleze zborurile interne pe rutele care ar putea fi făcute cu trenul în mai puțin de două ore și jumătate. Și Austria are planuri similare cu cele ale Franței.
Proiectele giganților
Boeing și Airbus, cei doi giganți care domină producția de avioane comerciale, urmăresc tehnologiile electrice. Ambele susțin deja o serie de proiecte care vizează dezvoltarea vehiculelor cu decolare și aterizare verticală. În plus, Airbus lucrează și la o serie de tehnologii care implică utilizarea hidrogenului în locul combustibililor fosili. Primele avioane de acest fel ar urma să fie gata în 2035.
Cât despre companiile care operează zboruri, aici lucrurile sunt și mai avansate. Spre exemplu, United Airlines, American Airlines, Virgin Atlantic și Japan Airlines au înaintat deja comenzi pentru achiziționarea unor vehicule aeriene electrice cu aterizare și decolare verticală. Dacă proiectele decurg conform planurilor, primele zboruri operate de companiile aeriene ar urma să înceapă în 2024.
Mai mult, conducerea United Airlines a declarat că este pregătită să cumpere 100 de avioane electrice ES-19 realizate de start-up-ul suedez Heart Aerospace. Aeronavele au 19 locuri și vor fi folosite pe rutele interne care nu depășesc 250 de mile.
În acest moment, suedezii spun că primele zboruri comerciale cu aeronava ES-19 ar trebui să aibă loc în 2026.
Nu ne dorim să așteptăm avioanele cu 50, 75 sau 125 de locuri. Vrem să ne implicăm acum prin investiția într-o companie despre care noi credem că are un avans tehnologic important.
Mike Leskinen, președintele United Airlines.
În Europa, EasyJet și Wright Electric și-au dat mâna pentru realizarea unei aeronave electrice cu 186 de locuri. Avionul se numește Wright 1 și zborul de test este anunțat pentru 2023. De asemenea, Wright Electric a anunțat recent și aeronava Wright-Sprint: 100 de locuri și potrivită pentru zboruri scurte de o oră.
Wright Sprint va fi gata pentru zboruri comerciale în 2026, în timp ce varianta Wright 1 ar urma să intre în flotele companiilor aeriene în 2030.
De ce avioane electrice?
Înaintea apariției pandemiei de coronavirus, sectorul transporturilor aeriene “pompa” anual în atmosferă miliarde de tone de CO2. Vreo 3% din totalul emisiilor de dioxid de carbon la nivel mondial. Iar dacă lucrurile merg în aceeași direcție, specialiștii spun că, până în 2050, valorile se vor tripla.
Totuși, majoritatea companiilor aeriene au semnat un acord prin care vor să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Doar că, în acest moment, industria depinde de combustibilii fosili.
Venkat Viswanathan, profesor al universității Carnegie Mellon și expert în industria aeronautică, spune că sistemele electrice de propulsie vor avea un impact benefic. Introducerea avioanelor electrice va ajuta la diminuarea gazelor cu efect de seră, însă doar pentru o anumită parte a industriei aviatice. În același timp, companiile vor trebui să identifice soluții noi care să susțină schimbările – cel mai probabil, combustibil bio.
În acest moment, avioanele electrice se bazează pe baterii. Ce înseamnă asta? O masă totală mai mare și o autonomie redusă. Altfel spus, tehnologia poate fi implementată cu succes doar pe aeronavele mici folosite pe rute scurte. În cazul avioanelor mari, companiile ar trebui să vină cu tehnologii noi în materie de acumulatori. Același profesor universitar susține că sunt căutate o serie de tehnologii alternative care să fie implementate în detrimentul bateriilor.
Un punct forte important atașat avioanelor electrice îl reprezintă costurile de operare. Michael Leskinen, președintele United Airlines, spune că odată cu apariția aeronavelor electrice mici vor putea fi resuscitate rutele scurte, eliminate în trecut din cauza costurilor mari. Totodată, acest lucru ar urma să ducă și la redeschiderea unor aeroporturi regionale mici, închise din cauza lipsei profitului.
În urmă cu câteva decenii, aeronavele cu 19 locuri reprezentau standardul pentru zborurile regionale. Asta până costurile de operare au dus la introducerea unor avioane mai mari.
Michael Leskinen
Ce alte probleme au mai fost identificate?
Pe lângă partea de baterii, o altă problemă importantă o reprezintă omologarea. Spre deosebire de o mașină electrică, procesul pentru omologarea unei aeronave este mult mai costisitor și mai anevoios.
De asemenea, în acest moment, mulți se confruntă cu problema investițiilor. Deși există peste 200 de companii implicate în dezvoltarea unor aeronave electrice, nu există atât de mulți investitori gata să aloce milioane de dolari într-o industrie care încă nu are un rezultat palpabil. Acum, aproape totul se rezumă la rapoarte bazate pe simulări.
Și poate una dintre cele mai importante piedici o reprezintă publicul. Specialiștii au observat comportamentul oamenilor odată cu apariția mașinilor electrice. Au trecut ani buni până ca publicul să înțeleagă rolul vehiculelor cu baterii și să înceapă să le acorde atenție. Probabil același comportament va fi adoptat de public și în momentul în care industria aviatică va introduce aeronavele electrice.