Poliția Română și Ursus Breweries au realizat în acest an o nouă ediție a studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic”. Inițiat în 2008, studiul a fost realizat o dată la patru ani începând din 2010 și oferă astfel o perspectivă detaliată a percepțiilor șoferilor din România despre siguranța în trafic pe parcursul a aproape două decenii.

Cea mai recentă ediție a implicat un sondaj realizat telefonic la nivel național pe un eșantion reprezentativ de 1.200 de persoane care dețin permis de conducere și au condus cel puțin o dată în ultimele 6 luni. Dintre aceste persoane, 55% sunt bărbați, 57% trăiesc în mediul urban, 44% au studii superioare, 66% conduc zilnic, 82% dețin o mașină cu motor termic de cel mult 2.0 litri, în timp ce 6% sunt proprietarii unei mașini electrice.

Studiul este structurat pe mai multe categorii de atitudini și comportamente în trafic, iar multe dintre rezultatele sale arată discrepanțe majore între percepția șoferilor despre ce înseamnă măsurile de siguranță în trafic și atitudinea pe care o adoptă aceștia când se află pe drumurile publice.

Cât de siguri ne simțim în trafic?

Studiul a scos în evidență că 66% dintre șoferi se simt în siguranță în traficul rutier din România. Dintre cei 34% care au răspuns că nu se simt în siguranță, cei mai mulți și-au justificat răspunsul prin nerespectarea regulilor de circulație (76%), manevrele riscante ale șoferilor (65%) sau starea proastă a drumurilor (54%). 

Chiar dacă pare relativ scăzut, procentul de 66% al șoferilor care se simt în siguranță în traficul din România a crescut cu aproape 20 de puncte procentuale în ultimii 8 ani, după ce a stagnat un deceniu la mai puțin de 50%. 

În ciuda faptului că două treimi dintre șoferi se simt în siguranță în trafic, toți participanții la studiu au declarat că în precedentele 6 luni au fost cel puțin ocazional victime în trafic. În plus, aproape o treime dintre șoferi susțin că au fost victime frecvent pe parcursul ultimei jumătăți de an. 

Aceste afirmații contrastează puternic cu percepția despre propriul comportament la volan, în contextul în care 88% dintre respondenți susțin că nu au fost niciodată agresori în trafic pe parcursul ultimelor 6 luni. 

De departe, cea mai populară agresiune la volan este utilizarea flash-ului sau a claxonului, care a fost menționată de aproape 70% dintre respondenți, în timp ce 37% dintre respondenți au admis că adoptă un astfel de comportament în trafic. 

De asemenea, peste o treime dintre respondenți au reclamat circulația la o distanță prea mică de vehiculul din față, gesturile amenințătoare sau obscene ale celorlalți șoferi sau reducerea bruscă a vitezei fără un motiv întemeiat. 

De partea cealaltă, peste 10% dintre respondenți au admis că au agresat verbal alți șoferi în trafic, au făcut gesturi obscene sau au circulat intenționat prea aproape de vehiculul din față. 

Un șofer din cinci recunoaște că depășește frecvent limitele de viteze

Studiul a analizat și modul în care șoferii din România se raportează la limitele legale de viteze de pe drumurile publice. 

Astfel, 69% dintre respondenți consideră că depășirea vitezei legale este o problemă gravă sau foarte gravă. În același timp, 20% dintre șoferi au recunoscut că depășesc în mod frecvent sau întotdeauna limita maximă de viteză atunci când conduc în afara localităților. La acest capitol, cel mai mic procent pentru nerespectarea vitezei este în localitățile din mediul rural. 

Cea mai comună scuză pentru depășirea vitezei maxime legale este efectuarea unei manevre de depășire, care a fost menționată ca probabilă sau foarte probabilă de 60% dintre persoanele care au recunoscut că depășesc viteza legală. 

Pe primele poziții în topul explicațiilor se află și necesitatea de a ține pasul cu traficul sau faptul că drumul este liber, în timp ce aproape o treime dintre respondenți au avut ca argument faptul că, în opinia lor, limita de viteză este prea mică pentru categoria respectivă de drum. 

Centura de siguranță salvează vieți, dar nu este purtată mereu

La ediția din acest an a studiului, 87% dintre respondenți au declarat că purtarea centurii de siguranță reduce riscul rănilor grave în cazul unui accident. Cu toate acestea, doar 78% dintre respondenți afirmă că poartă centura de siguranță frecvent sau întotdeauna atunci când conduc în localitate, iar procentul urcă la 82% în cazul traseelor realizate în afara localităților și la 85% în cazul traseelor pe autostrăzi.

De asemenea, 27% dintre respondenți consideră că centura de siguranță ar trebui să fie obligatorie doar pe locurile din față.

Datele istorice ale studiului arată că procentul persoanelor care nu poartă niciodată centura de siguranță sau care o poartă doar uneori a scăzut rapid în perioada 2008-2018, însă pe de altă parte, pe parcursul ultimilor 8 ani, acest procent a rămas constant în cazul călătoriilor în localitate și s-a dublat în cazul călătoriilor în afara localităților sau pe autostradă.

De asemenea, datele istorice indică o evoluție mai degrabă neconcludentă în privința procentului de părinți care își transportă copiii cu centura de siguranță, întrucât procentul copiiilor care nu poartă niciodată centura de siguranță sau care o poartă doar uneori a scăzut în 2026 comparativ cu 2022, dar este mai mare decât în 2018. 

O treime dintre șoferi se simt capabili la volan după una sau mai multe beri

În cazul consumului de alcool la volan, studiul oferă o serie de percepții contradictorii din partea șoferilor. 

Pe de o parte, 90% dintre respondenți consideră consumul de alcool la volan drept o abatere foarte gravă de la siguranța rutieră, iar un procent similar apare și în cazul persoanelor care susțin că nu au condus niciodată după consumul de băuturi alcoolice. În plus, datele istorice arată o scădere de 3 ori a procentului de persoane care au condus după ce au consumat băuturi alcoolice, de la 29% în 2008 la 10% în sondajele realizate în 2022 și 2026. 

Cu toate acestea, 32% dintre respondenți consideră că sunt capabili să conducă în siguranță chiar dacă au consumat una sau mai multe beri. De asemenea, 28% dintre respondenți consideră că pot consuma unul sau mai multe pahare de vin fără ca acest lucru să le diminueze capacitatea de a conduce în siguranță, iar 22% au nominalizat ca sigur consumul a minim 40 de mililitri de băuturi cu o concentrație mare de alcool. 

Una dintre posibilele explicații pentru aceste discrepanțe în răspunsuri este legislația din anumite țări europene. De exemplu, chiar dacă în România se aplică toleranță zero pentru consumul de alcool la volan, în Germania regulile sunt mai relaxate: toleranța zero se aplică doar pentru șoferii de sub 21 de ani și pentru primii doi ani de la obținerea permisului, indiferent de vârstă. 

Astfel, limita standard de alcoolemie până la care un șofer poate conduce mașina în Germania fără ca acest lucru să fie considerat contravenție sau infracțiune este de 0,5‰. Cu toate acestea, în cazul în care un șofer are o concentrație de alcool cuprinsă între 0,3 ‰ – 0,49 ‰ și este implicat într-un accident rutier sau este oprit de poliție deoarece conduce haotic, fapta este considerată infracțiune. Practic, legislația germană este mai relaxată decât în România, dar șoferul care a consumat alcool își asumă o răspundere semnificativă chiar și în cazul în care nu produce un accident, dar frânează agresiv sau trece într-o manieră periculoasă de pe o bandă de circulație pe alta. 

Utilizatorii de trotinete, cei mai iresponsabili în trafic

O altă întrebare a sondajului a avut ca subiect modul în care se comportă ceilalți participanți la traficul rutier. Două treimi dintre șoferii care au răspuns în acest an consideră că utilizatorii de trotinete sunt iresponsabili în trafic, în timp ce pietonii au fost nominalizați de peste jumătate dintre respondenți. 

La polul opus, doar 18% dintre respondenți consideră că șoferii mijloacelor de transport în comun sunt iresponsabili, în timp ce aproape o treime au nominalizat șoferii de camioane. 

Un șofer din cinci recunoaște că trece pe roșu

Printre greșelile pe care șoferii le comit frecvent la volan se numără apropierea excesivă de vehiculul din față sau mâncatul la volan, în timp ce aproape o treime dintre respondenți au admis că au vorbit la telefon fără să folosească sisteme hands-free.

De asemenea, peste 20% dintre respondenți au recunoscut că în precedentele șase luni au trecut pe culoarea roșie a semaforului, au depășit pe linia continuă sau au schimbat banda de circulație fără să se asigure în oglinzile retrovizoare.  

Pe de altă parte, atunci când au fost întrebați care sunt cele mai frecvente comportamente pe care le observă în trafic, răspunsurile au fost legate în special de depășirea vitezei legale și utilizarea telefonului mobil. 

La polul opus, 36% dintre respondenți au afirmat că observă des și foarte des persoane în stare de ebrietate la volan. 

Studiul realizat de Poliția Română și Ursus Breweries oferă o perspectivă detaliată despre percepția șoferilor cu privire la traficul rutier din România, iar una dintre principalele concluzii care se poate trage este discrepanța dintre cunoașterea regulilor și respectarea acestora. 

Astfel, chiar dacă cei mai mulți șoferi cunosc principalele reguli de circulație și acceptă că acestea sunt esențiale pentru siguranța traficului rutier, o parte dintre ei aleg să încalce o serie de prevederi legale din motive mai degrabă subiective.

Datele vin în contextul în care România ocupă în mod tradițional ultimele locuri în Uniunea Europeană la numărul de decese raportat la un milion de locuitori. Cel mai recent raport al Comisiei Europene indică faptul că, în 2025, în România au avut loc 68 de decese la un milion de locuitori, iar Bulgaria a fost singura țară din Uniunea Europeană cu un număr mai ridicat (71).

Media europeană a fost de 43 de decese la un milion de locuitori, iar cea mai sigură țară din acest punct de vedere a fost Suedia (20).

Foto principală: Dreamstime.