Sustenabilitatea are multe forme. Etimologic, rădăcinile vin din latinescul sustinere, care înseamnă „a susține“ (observați că limba română l-a preluat aproape identic), „a rezista“ și uneori „a îndura“. La rândul său, sustinere s-a format din prefixul sub („de dedesubt“) și rădăcina tenere („a ține“ dar și „a avea“, „a deține“).

Ceva mai recent, termenul a prins contur practic cu ajutorul unui inginer silvic german, pe numele său Hans Carl von Carlowitz, care a scris o carte în 1713: Sylvicultura Oeconomica.

În carte, von Carlowitz folosește cuvântul Nachhaltigkeit (succes la pronunțat așa ceva) pentru a descrie sustenabilitatea în sensul de randament susținut sau producție susținută în contextul exploatărilor forestiere. Mai exact: pentru ca fluxul de cherestea obținut din păduri să „curgă“ fără întreruperi, von Carlowitz propunea ca numărul de copaci tăiați să nu-l depășeacă pe cel al copacilor care le luau locul prin reîmpădurire. Logic, nu?

În era noastră, conceptul de sustenabilitate a evoluat și înseamnă, în linii mari, satisfacerea unui necesar din prezent fără a compromite posibilitatea celor care vin din urmă (a se citi a generațiilor viitoare) să facă același lucru, la timpul lor. Sau fără a dăuna comunităților și mediului înconjurător în care își desfășoară activitatea. Acest concept al sustenabilității poate fi aplicat unei sumedenii de entități, inclusiv companiilor. Chiar și producătorilor de automobile.

După cum probabil vă imaginați, felul în care producătorii aleg să implementeze strategii de sustenabilitate diferă de la caz la caz. Câte bordeie, atâtea obiceie.

Am zburat în Franța la invitația Grupului Renault, pentru un eveniment prin care compania și-a prezentat strategia de sustenabilitate printr-o serie de ateliere și mini-conferințe grupate sub ceea ce s-a numit Sustainability Tour 2026.

„Looking good is not good enough today“

Dacă ai survola complexul Technocentre din Guyancourt ai avea foarte mari șanse să-l confunzi cu un mic oraș văzut de sus. Aici, Grupul Renault a concentrat o masă de 9.000 de specialiști în design, inginerie, controlul calității și producție. De aici, ca dintr-o inimă mereu în contracție și relaxare, pleacă absolut tot ce ține de inovație și de dezvoltarea de modele noi pentru mărcile Renault, Dacia și Alpine.

Cele 150 de hectare care oferă o casă pentru Technocentre au avut și rol unificator. Înainte de 1998, anul în care centrul și-a intrat în rol, tentaculele Renault împânzeau teritoriul Franței și comunicarea avea de suferit. De exemplu, dacă un inginer avea nevoie de părerea unui designer (sau invers) pe o problemă oarecare, de multe ori soluția venea după o călătorie cu mașina sau cu trenul. Prezența fizică era un lux.

În momentul în care toate departamentele și-au găsit casă sub același acoperiș, motoarele companiei au prins un suflu nou. Primul model dezvoltat integral de la zero în Technocentre a fost Renault Laguna II. Apoi au urmat altele: Mégane II, Espace, Logan și Sandero. Și așa mai departe.

Era natural, așadar, ca tema sustenabilității în viziunea Grupului Renault să plece tot de aici.

Cuvintele din limba engleză care fac obiectul subtitlului de mai sus îi aparțin persoanei care, prin fișa postului, are o sarcină mare și lată (și deloc ușoară): de a ține Grupul Renault pe o direcție care respectă ideea de sustenabilitate: Cléa Martinet, Director of Sustainable Development în cadrul Renault Group.

Mesajul din spatele enunțului este de fapt o țintă spre care Grupul Renault tinde și în același timp o promisiune asumată în contextul global actual. Și cred că îl știm cu toții, în linii mari: costuri uriașe cu materialele, instabilitate politică, incertitudine tehnologică, apariția producătorilor din China, tensiuni și conflicte armate.

Chiar dacă strategia Renaulution inițiată de fostul CEO Luca de Meo s-a dovedit un succes pentru Grupul Renault, a fost nevoie de adaptare. Noul plan, botezat sugestiv Futurama, promite să preia ștafeta și să ridice ștacheta.

În continuare este vital ca ambițiile reînnoite să fie și sustenabile. Și aici intervin câțiva piloni principali, un efort colectiv la care vor participa furnizorii, partenerii și de fapt, întreg ecosistemul care dă viață unei mașini noi. Pe principiul proverbului „e nevoie de un sat pentu a crește un copil“.

Inovare, explorare, electrificare

Sustenabilitatea nu este ceva adițional pentru Grupul Renault – este ceea ce dă formă fiecarei decizii pe care o luăm și mobilizează toate palierele companiei, de la design la producție, tehnologie și oameni. Sustenabilitatea este un angajament colectiv care ne permite să transformăm limitări în avantaje competitive durabile.

Cléa Martinet

Inainte să intru în pâine, poate e de bun augur trecerea în revistă a obiectivelor pe care Grupul Renault le vânează în acest moment prin strategia de sustenabilitate: amprentă zero de carbon până în 2040 în Europa (2050 la nivel global), automobile cu peste 30% materiale reciclate sau provenite din industria circulară (până în 2030), gamă 100% electrificată (50% electrică) și tehnologii care să reducă 70% din cauzele de accident rutier (tot până în 2030).

O mare parte din aceste eforturi sunt ancorate în prezența unui concept care pică mai degrabă în categoria „demo car“ sau laborator mobil decât studiu de design – deși inclusiv designul are un rol important în țintele enunțate mai sus. Poate vă mai amintiți de Renault Emblème. Emblème n-a apărut doar ca indiciu pentru ce ne pregătesc designerii și inginerii de la Renault.

Prezentat în 2014 la Geneva, Eolab (îl puteți considera fără probleme bunicul lui Emblème) explora posibila existență a unui model compact care poate deservi eficient o familie (iar când spun eficient mă refer la un consum mediu de 1 l/100 km și emisii de doar 22 g CO2/km).

Ei bine, Emblème (prezentat un deceniu mai târziu, în 2024) explorează căi care trebuie să răzbească printr-o junglă mult mai complicată decât acum 12 ani, când Eolab debuta la Geneva și punea bazele tehnologiei actuale E-Tech.

Așadar, Emblème oferă o platformă de încercări, un soi de poligon unde se pot testa idei, se poate construi și se poate strica, pentru a pleca de la zero. Un fel de Minecraft pentru adulți, pe teme serioase.

Concret: Emblème este folosit în primul rând ca punct de plecare spre un automobil cu 90% mai puține emisii față de o mașină de familie actuală cu motor termic. Tot pe Emblème sunt testate inovații de genul unui sistem care blochează pornirea mașinii dacă detectează că cel de la volan a consumat alcool sau un claxon cu sunet mai blând, pentru reducerea poluării fonice în orașe (în special în cele foarte aglomerate).

În camera puternic iluminată, silueta lui Emblème e imposibil de ratat. Fără culori acide pe retină, prototipul lung de aproape 5 metri atrage prin formă și proporții. Poate ia și Ferrari notițe.

Emblème este electric cu range extender bazat pe un sistem de pilă cu hidrogen. Unul relativ ușor pentru dimensiunile sale: 1.750 kg cu totul, sub ce arată cântarul azi pentru un SUV hibrid/electric de familie de mărime asemănătoare.

Mai știți când am spus că sustenabilitatea e un efort comun? Emblème arată cel mai bine acest lucru. Renault a lucrat cu peste 20 de parteneri, inclusiv propria divizie Ampere, pentru a reduce cu 70% amprenta de carbon a componentelor care-l alcătuiesc pe Emblème.

Concret: rezervorul de hidrogen de la OPmobility e din fibră de carbon și a fost confecționat printr-un proces care folosește energie verde. Bateria a fost dezvoltată și produsă Verkor cu 72% mai puține emisii de carbon față de o baterie „tradițională“ de capacitate similară. Oțelul din montanții B a fost produs de ArcelorMittal din material reciclabil cu energie din surse regenerabile – soluția aduce o reducere a emisiilor de 69%. Mânerele din portiere, dezvoltate de AKWEL, conțin în proporție de 65% material reciclat, ceea ce corespunde unei tăieri a emisiilor de carbon cu 88%.

La doi pași de Emblème, într-o zonă mai mică dedicată următorului atelier, așteaptă expus un alt concept, ceva mai bătrân: Scenic Vision. O parte din lecțiile învățate cu Scenic Vision au fost deja puse în aplicare pe modelul de serie: materiale textile reciclate, inclusiv de la centuri de siguranță casate (pentru tapițeria scaunelor) și componente realizate din oțel sau aluminiu reciclat (în proporție de 24% la nivelul întregului model).

Și acum, despre partea care nu se vede: o nouă platformă electrică.

În timp ce eu scriu și voi citiți rândurile astea, Grupul Renault dezvoltă o nouă platformă pentru mașini electrice, cu lansare programată în 2028, când va genera și primul model de serie: RGEV Medium 2.0. RGEV Medium 2.0 este proiectată, dezvoltată și produsă în interiorul grupului. Noua arhitectură poate susține inclusiv motorizări electrice cu range extender (motor termic din gama actuatlă, 1,2 l, 3 cilindri, montat pe puntea față) și va oferi baza pentru modele de segment B, C și D care se vor alătura gamei existente (Renault 5, Renault 5 și Twingo).

Pentru declinarea cu range extender, Renault specifică o autonomie maximă teoretică de 1.400 km (WLTP) și emisii de carbon sub 25 g/km (WLTP). Cel puțin acestea sunt datele preliminare spre care se țintește.

În paralel, Grupul dezvoltă un motor compatibil cu noua platformă RGEV Medium 2.0. Detaliile sunt încă bine ascunse, dar francezii ne-au putut comunica oficial faptul că motorul face parte din a 3-a generații de unități EESM (externally excited synchronous motor), are o eficiență de 93% la rularea pe autostradă și va reduce costurile cu 20% în timp ce va oferi cu 25% mai multă putere.

De la oameni pentru oameni

Poate că ar fi trebuit să încep chiar cu viziunea Grupului Renault despre siguranță, din perspectiva spațiului politico-social (și geografic, de ce nu?) în care ne desfășurăm cu toții activitatea. Un spațiu codaș când vine vorba de respectul pentru viețile omenești, o corijență perpetuă din care nu mai ies ambele laturi ale baricadei: statul și cetățenii.

Planurile noastre merg dincolo de proiectarea de mașini sigure: vrem să luăm acțiune în ceea ce privește cauzele accidentelor care, în Europa, provin în proporție de 90% din factori umani. În baza acestei observații, am decis să repoziționăm șoferul în centrul abordării noastre pentru prevenirea accidentelor rutiere.

Stéphane Buffat, Expert în Siguranță Rutieră și Director al Laboratorului de Accidentologie, Biomecanică și Cercetare a Comportamentului la Volan din cadrul Grupului Renault

În timpul prezentării sale, domnul Buffat a reluat o idee pe care ați citit-o mai sus: până în 2030, Renault vrea ca tehnologiile pe care le dezvoltă să anuleze 70% din cauzele accidentelor rutiere – în prezent, procentul pe care compania l-a atins este de 50%.

Câteva exemple: noul Renault Twingo E-Tech Electric oferă 24 de funcții ADAS, inclusiv parcare hands-free, o premieră în segment. A șasea generație Clio are la dispoziție 29 de funcții ADAS, Austral, Espace și Rafale au câte 32, Renault Boreal (model global vândut în 70 de piețe) vine cu 24 și Filante (lansat recenet în Coreea de Sud) aduce 34 de funcții ADAS (inclusiv un sistem de detecție a copiilor pe carosabil cu ajutorul unui sistem radar). Acestea ar fi metodele de prevenție.

Dacă întrebați „chiar e nevoie de atâtea dădace electronice?“ și motivați întrebarea cu „noi știm să conducem!“, dați-mi voie să vă contrazic. Nu știm. Nici la nivel de Europa nu știm încă la perfecție. Câteva date: peste 19.800 de vieți se pierd anual în Europa din cauza accidentelor rutiere. Din acest număr, 3.000 de decese îi revin Franței. România are cam 2.000 de decese pe șosele în fiecare an, dar raportat la populație, stăm mult mai prost.

Tot la Renault se dezvoltă și metode de intervenție rapidă pentru situațiile în care accidentul s-a produs și este necesară salvarea de vieți omenești în lupta cu timpul.

Una din inițiative este programul Human First, despre care am tot povestit în amănunt, implemenat în România din 2022.

Dacă vreți, Human First e o cristalizare practică a expresiei locale „viața are prioritate“, care include un cod QR (inițiativa poartă numele de Renault QRescue) ce poate fi scanat de salvatori pentru a primi instantaneu date despre tipul de vehicul, poziția diferitelor componente cu risc (baterie, pentru electrice, rezervor de combustibil pentru termice) și puncte în care se poate tăia pentru descarcerarea victimelor.

Complementar (și aplicabil doar mașinilor electrice), Renault a brevetat un banal dar vital punct de acces care le permite pompierilor să pompeze apă în baterie – o intervenție de stingere se reduce astfel la 10 minute de la câteva ore. Apropo, brevetul e la liber, pentru toți producătorii, fără bani. Siguranța nu are culoare, nici logo sau loc de fabricație.

Și cam acesta ar fi, exprimat în cuvinte și fraze, satul de care vorbeam în primele rânduri. Copilul va veni în anii care urmează sub forma unei game de modele moderne, curate și sigure. Și poate că acel copil va schimba lumea (auto) în bine. Sau măcar în mai bine.

Foto principală: Stephane Sby Balmy/Renault