Project Titan: cu ce rămânem după proiectul eșuat al mașinii Apple

O serie de tehnologii gândite de Apple pentru defunctul proiect al mașinii electrice și autonome au ajuns sau vor ajunge în viitor pe alte modele de serie.

Ne concentrăm puternic pe dezvoltarea de sisteme autonome. Avem un proiect major în lucru și investim foarte mulți bani. Din punctul nostru de vedere, sistemele autonome reprezintă, într-un fel, apogeul tuturor proiectelor de Inteligență Artificială. 

Tim Cook, CEO-ul Apple, într-una dintre puținele declarații publice despre Project Titan, într-un interviu pentru Bloomberg din iunie 2017.

La sfârșitul lunii februarie 2024, Bloomberg a anunțat că Apple a închis Project Titan, la aproximativ un deceniu de la apariția primelor informații cu privire la dezvoltarea unui autovehicul cu celebra siglă a producătorului de iPhone-uri. 

Lansată în 2014, Project Titan a fost o divizie specială Apple care a avut la apogeu peste 2.000 de angajați care au lucrat la un proiect secret pentru dezvoltarea unei mașini electrice și autonome. Cu accent pe autonomă. 

Publicația americană New York Times estimează că Apple a investit în total aproximativ 10 miliarde de dolari în acest proiect, o sumă semnificativă pentru o țară ca România, dar nesemnificativă pentru una dintre cele mai valoroase companii din lume, care deține în prezent rezerve cash de circa 73 de miliarde de dolari. 

Chiar dacă la prima vedere a fost o investiție proastă, în realitate Project Titan lasă în urmă o serie de potențiale tehnologii care și-ar putea găsi locul în viitoarele versiuni Apple CarPlay sau chiar în mașinile altor constructori. Pentru a înțelege însă mai bine despre ce tehnologii este vorba este esențial să înțelegem care a fost miza acestui proiect. 

Un pic de context: piața auto și IT în 2014

Cu excepția declarației lui Tim Cook menționată la începutul articolului, reprezentanții Apple nu au vorbit aproape niciodată în public despre Project Titan. Cu toate acestea, Apple nu a putut impiedica apariția unor informații concrete, atât ca urmare a numeroaselor parteneriate pe care le-a avut de-a lungul timpului cu industria auto, cât și prin prisma unor patente care au devenit publice. 

În primăvara anului 2014, Google a prezentat o mașină autonomă fără volan și fără pedale capabilă să transporte doi pasageri pe un traseu bine definit din California, în apropierea sediului Google. 

Vorbim despre o perioadă în care în Europa se vindeau 50.000 de mașini electrice pe an, comparativ cu cele două milioane de mașini electrice vândute în 2023. Nissan Leaf era pe piață de numai 4 ani, în timp ce prima generație Renault Zoe fusese lansată cu mai puțin de un an și jumătate în urmă. E o paranteză importantă pentru a înțelege ce s-a întâmplat ulterior. 

În același timp, vorbim despre o perioadă în care aproape orice constructor aloca bugete pentru dezvoltarea de mașini complet autonome, care să nu necesite prezența unui șofer la volan. De altfel, la saloanele auto de la Geneva, Paris sau Frankfurt, constructorii auto prezentau numeroase concepte despre care afirmau că se conduc singure și își exprimau cu ușurință încrederea că este doar o chestiune de timp până când acestea vor ajunge în showroom-uri.  

În acest context, apariția Google în peisaj cu un concept fără volan și fără pedale care se putea conduce deja în anumite limite pe unele drumuri publice a reprezentat o undă de șoc nu numai pentru industria auto, ci și pentru industria de tehnologie. 

Ca rival direct pentru Google, atât pe segmentul de produse electronice prin gadgeturi precum iPhone sau iPad și laptopuri din gama MacBook, cât și pe segmentul de servicii software concentrate în jurul ecosistemului format de platformele iOS și MacOS, Apple a simțit că trebuie să facă ceva fie și numai pentru a nu exista niciun risc să rămână în urma Google în caz că mașinile autonome vor fi, într-adevăr, the next big thing pentru industria auto. 

Una dintre primele versiuni ale mașinii autonome Google Waymo.

Ce a vrut de fapt să producă Apple?

În 2014, Apple avea deja numeroase conexiuni în industria auto. Până la urmă, vorbim exact despre anul în care Apple a prezentat prima versiune de CarPlay, care a necesitat numeroase discuții tehnice cu inginerii constructorilor auto tradiționali pentru a le permite șoferilor să-și conecteze iPhone-ul din buzunar la mașina personală.

Producția unei mașini este însă o cu totul altă poveste, în primul rând pentru că implică un lanț de furnizori de componente și tehnologii mult mai vaste decât în cazul producției de telefoane, tablete sau laptopuri. Este un aspect pe care Apple l-a înțeles de la bun început și un argument pentru care americanii au încercat numeroase parteneriate cu constructori tradiționali pentru a dezvolta o astfel de mașină autonomă.

Presa internațională a relatat că Apple a negociat în 2014 achiziționarea Tesla, care la vremea respectivă vindea doar 20.000 de unități pe an, pentru ca ulterior oficialii Apple să viziteze uzine BMW și Mercedes-Benz pentru a înțelege ce presupune producția unei mașini. 

În 2015, Apple a preluat în leasing un Dodge Caravan pe care l-a echipat cu diverși senzori și camere video în cadrul unor teste restrânse, pentru ca în 2016 să primească acordul autorităților din California pentru a testa trei SUV-uri Lexus RX 450h cu diverse sisteme autonome. 

Au apărut speculații despre un interes de a cumpara producătorul britanic de supercaruri McLaren, dar și un parteneriat real cu Volkswagen pentru ca angajații Apple să fie transportați în campus cu utilitare Transporter cu diverse sisteme autonome. 

Mai târziu, în 2021, Grupul Hyundai a publicat un comunicat de presă în care a anunțat că este în discuții preliminare cu Apple pentru dezvoltarea unui model electric, pentru ca după câteva ore să elimine orice mențiune a producatorului american din comunicat. Cel mai probabil, a fost o scăpare a departamentului de PR. Cert este că discuțiile respective nu au culminat cu un parteneriat, iar ulterior au apărut informații inclusiv despre negocieri cu Nissan. 

Hyundai a negociat semnarea unui parteneriat cu Apple pentru o mașină electrică

De-a lungul acestui deceniu de discuții cu diverși constructori, Apple a recrutat numeroși specialiști din industria auto, dar în același timp a și restructurat de mai multe ori echipa din cadrul Project Titan, care a fost redusă periodic cu câteva sute de angajați, concomitent cu schimbarea a nu mai puțin de 4 oameni la conducerea proiectului. În ultimii ani, informațiile concrete despre Project Titan au devenit tot mai rare, pe măsură ce interesul Apple a scăzut până în punctul în care a decis să închidă complet proiectul. 

În absența unor comunicări oficiale despre cauzele acestui eșec rămânem cu informațiile pe surse menționate de Bloomberg: visul Apple de a dezvolta o mașină electrică și complet autonomă s-a redus, de-a lungul timpului, la realitatea din teren de a produce o mașină electrică cu sisteme autonome de nivel 3 din 5, adică un model foarte asemănător din punct de vedere tehnic cu ceea ce vedem astăzi la aproape orice constructor de pe piață, inclusiv la producătorii de volum. Ceea ce, evident, era insuficient de spectaculos pentru inventatorul unor produse precum iPod, iPhone, iPad sau, mai nou, Vision Pro. 

Totuși, este important să înțelegem și contextul: nu doar Apple a eșuat în tentativa de a produce o mașină complet autonomă, ci întreaga industrie auto. Conceptele electrice și complet autonome prezentate la fiecare salon auto s-au transformat ulterior în modele de serie electrice cu diverse sisteme autonome de nivel 2 din 5 sau 3 din 5. 

Cauzele sunt multiple și ar necesita un articol separat, însă un rezumat simplu este că, în ciuda investițiilor de miliarde de euro ale industriei auto, mașinile autonome nu sunt încă pregătite să intre pe drumurile publice. 

În primul rând pentru că există numeroase variabile în trafic pe care tehnologia nu este capabilă încă să le gestioneze, cum ar fi o ploaie torențială pe timp de noapte, o intersecție în care se află inclusiv șoferi care nu respectă regulile de circulație sau celebra dilemă morală despre ce ar face o mașină autonomă dacă ar trebui să aleagă între viața unui pieton și siguranța pasagerilor. 

În al doilea rând, în ciuda unui lobby intens din partea marilor companii, legislațiile naționale nu permit în prezent rularea pe drumurile publice a unor mașini complet autonome, care să nu necesite prezența șoferului la volan, cu excepția unor mici trasee de test.

În al treilea rând, acordul Green Deal prin care Uniunea Europeană își propune să interzică vânzarea de mașini cu motoare termice începând din 2035 a forțat constructorii să redirecționeze fonduri de miliarde de euro alocate pentru sisteme autonome în dezvoltarea de platforme pentru mașini electrice, ceea ce explică și lipsa de inovații în sisteme autonome din ultimii ani. 

La ce tehnologii lucra Apple?

O analiză realizată de publicația japoneză Nikkei împreună cu compania specializată Intellectual Property Landscape a scos în evidență că, până în 1 iulie 2022, Apple a înregistrat 248 de patente legate de dezvoltarea unei mașini electrice și autonome. Mai mult de o treime dintre acestea au legătură cu sistemul de navigație și comunicare, însă există patente care vizează inclusiv managementul termic al bateriei sau diverse componente pentru care Apple nu avea expertiză, precum scaunele, geamurile sau chiar suspensiile. 

Patentele înregistrate devin publice după o perioadă de aproximativ 18 luni, motiv pentru care numărul real de patente înregistrate de Apple este probabil mai mare. Chiar și așa, analiza care a luat în calcul patentele Apple făcute publice până în 1 iulie 2022 oferă o perspectivă interesantă asupra tehnologiilor la care lucra producătorul american. 

Exemple de patente înregistrate de Apple pentru mașina autonomă:

Volan și pedale retractabile

Unul dintre aceste patente se referă la un mecanism prin care volanul și pedalele se retractează în zona podelei atunci când mașina se poate conduce singură în anumite condiții specifice, de exemplu pe autostradă. 

Ideea nu este una neapărat nouă, întrucât o poți vedea implementată la nivel teoretic și pe alte concepte, cum ar fi Audi Grandsphere, însă este posibil ca mecanismul exact să fie diferit. 

Indiferent de modul în care funcționează sistemul, scopul unei astfel de soluții tehnice este de a oferi șoferului mai mult spațiu în momentele în care mașina se conduce singură, ceea ce se traduce de fapt prin creșterea confortului. 

Biroul mobil 

Un alt patent are legătură cu o soluție tehnică pe care ai tot văzut-o la conceptele altor constructori: întrucât nu are nevoie de șofer, mașina autonomă se transformă într-un birou mobil cu patru scaune dispuse în jurul unei mese retractabile. 

Pentru că vorbim de Apple, masa respectivă nu este una tradițională, ci inteligentă. Un smart table echipată cu numeroși senzori care include și un ecran pe întreaga sa suprafață, util pentru afișarea unor prezentări în PowerPoint. Sau mai degrabă Keynote integrat în WhateverOS

Din punct de vedere tehnic, o astfel de masă inteligentă este echipată, conform patentului, cu un actuator de mișcare, trei senzori și un controller. Doi dintre senzori permit utilizarea ecranului de către doi utilizatori simultan, în timp ce un al treilea măsoară forța cu care cele două persoane apasă pe ecran. 

Patent pentru masa inteligentă.

Airbag integrat sub scaun

Pe de altă parte, flexibilitatea scaunelor pentru a permite celor patru pasageri să stea față în față, la fel ca la o masă la restaurant, generează o serie de dificultăți în ceea ce privește siguranța. 

De exemplu, într-o mașină convențională, constructorii intuiesc poziția și direcția capului pentru șofer și pasagerul din dreapta, cu mici diferențe în funcție de înălțimea persoanelor și de modul în care este setat scaunul. 

În cazul unei mașini autonome cu scaune care se pot roti este mult mai dificil de anticipat care sunt poziția și direcția capului unei persoane. Soluția propusă de Apple, pentru care producătorul a obținut un patent, este ca airbag-ul să fie montat sub scaun în loc să fie integrat în planșa de bord. În acest fel, cel puțin teoretic, airbag-ul se va activa mereu în locul potrivit la locul potrivit, indiferent de modul în care persoana folosește scaunul. 

Patentul Apple pentru airbag-ul montat sub scaun.

iPhone sau Apple Watch pe post de cheie

Un alt patent descrie modul în care proprietarul poate utiliza telefonul iPhone sau ceasul inteligent Apple Watch pentru a deschide mașina și pentru a controla diverse funcții. Departe de a reprezenta o inovație în domeniu, patentul descrie locurile în care Apple ar integra senzorii pentru detectarea telefonului sau ceasului. 

În plus, patentul explică faptul că acești senzori determină locul în care se află proprietarul în proximitatea mașinii (în mașină, pe părțile laterale sau în spate, în dreptul portbagajului), pentru a oferi acestuia funcții personalizate. 

Încărcare wireless pentru bateria mașinii

Deloc surprinzător, Apple a abordat în cadrul Project Titan și subiectul încărcării wireless a mașinii. Istoria acestei tehnologii este lungă și se anticipează că astfel de sisteme vor deveni practice în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. 

Soluția gândită de Apple era foarte asemănătoare cu cele adoptate de alți producători în cadrul unor concepte: mașina parchează sub un panou numit „transmițător de energie wireless” capabil să alinieze automat mașina în poziție optimă pentru a permite încărcarea bateriei pe timp de noapte. Procesul de încărcare se bazează practic pe inducție prin intermediul a două bobine: una cuplată la platforma de încărcare și una instalată pe mașină. 

Bara de protecție expandabilă

Unul dintre cele mai interesante patente înregistrate de Apple în ceea ce privește structura de bază a mașinii sale autonome vizează bara de protecție.

Inginerii Apple s-au gândit ca bara de protecție, indiferent că vorbim despre cea frontală sau cea din partea din spate a mașinii, să aibă în interior gaz presurizat care să permită expandarea sau contractarea acestei componente. 

Ideea a plecat de la spațiul limitat de parcare disponibil în marile aglomerări urbane, inclusiv ca urmare a faptului că noile modele lansate pe piață au dimensiuni mai mari. De exemplu, după efectuarea unei parcări laterale, bara de protecție poate fi contractată pentru ca mașina să ocupe mai puțin spațiu. În practică, asta înseamnă că, pe o anumită distanță pot fi parcate lateral mai multe mașini. 

Patentul Apple pentru bara de protecție a unei mașinii

Suspensie cu direcție electronică

Printre patentele înregistrate de Apple se află și unul legat de sistemul de suspensii. Mai exact, Apple a gândit o direcție electronică care permite mașinii să vireze în absența unei coloane de direcție tradiționale între volan și roțile de pe puntea față. În schimb, direcția roților de pe puntea față este dată de componente electrice care detectează modul în care este folosit volanul. 

În acest fel se reduce numărul de componente în mișcare, iar Apple afirmă în patent că soluția permite inclusiv reducerea uzurii anvelopelor în virajele strânse. 

Astfel de soluții tehnice sunt însă deja dezvoltate sau în curs de dezvoltare și de alți constructori auto. 

Ce urmează pentru CarPlay?

Așa cum ai observat, unele patente înregistrate de Apple se referă la funcții pe care le poți asocia cu sistemul CarPlay. De altfel, Apple a anunțat încă din 2022 că în cursul anului 2024 va lansa o nouă generație CarPlay, iar în luna decembrie a oferit și o serie de detalii concrete pe baza unor parteneriate semnate deja cu Porsche și Aston Martin. 

La fel ca până acum, CarPlay va funcționa doar pe baza unei conexiuni wireless sau prin cablu cu telefonul tău iPhone, la fel cum Android Auto funcționează împreună cu un telefon cu Android. 

Una dintre noutăți este că șoferul va avea acces la mai multe funcții decât până acum, întrucât în CarPlay vor fi disponibile inclusiv informații despre călătoria curentă, nivelul carburantului sau bateria rămasă, dar și despre vreme. În plus, șoferul va putea controla sistemul de climatizare. 

Din punct de vedere vizual, principala noutate este că interfața CarPlay se va aplica pe toate ecranele mașinii, adică nu doar pe display-ul central, ci și pe instrumentarul de bord digital, acolo unde este cazul. Spre comparație, Android Auto și sistemul de operare Android Automotive care nu necesită conexiune cu telefonul oferă integrare doar cu ecranul central al mașinii (singura componentă care apare și pe instrumentarul de bord fiind navigația Google). 

În plus, Apple susține că designul CarPlay va fi personalizat în funcție de producător și oferă deja două exemple în acest sens, pentru modelele Porsche și Aston Martin. 

Interfața noii generații Apple CarPlay pentru modelele Porsche
Interfața noii generații Apple CarPlay pentru modelele Aston Martin

Concluzii

Așa cum observi, patentele înregistrate de Apple vizează o gamă largă de soluții, de la componente precum suspensiile până la încărcarea wireless și serviciile software. Unele dintre aceste patente se referă la tehnologii care sunt deja dezvoltate sau implementate de alți constructori, în timp ce alte patente se referă la tehnologii care nu pot fi puse încă în practică, dar care au fost deja gândite și de alți producători.

Analiza realizată de Nikkei arată că 30 dintre cele 248 de patente înregistrate de Apple pentru mașina autonomă până la jumătatea anului 2022 au fost dezvoltate împreună cu Intel, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de circuite integrate, care le-ar putea folosi în anumite contexte. De asemenea, unele patente Apple ar putea fi cumpărate de anumiți constructori pentru a fi implementate pe modele de serie. 

Cu alte cuvinte, poate că Apple nu va produce o mașină autonomă, însă tehnologiile gândite de ingineri vor ajunge într-o formă sau alta pe alte modele de serie.

P.S. La câteva zile după ce Apple a închis Project Titan, Google a obținut permisiunea autorităților americane pentru a extinde aria de acoperire a serviciului de ride-hailing cu mașini autonome Waymo în anumite zone din Los Angeles.