Îmi amintesc de perioada în care termenul crossover chiar era folosit în adevăratul sens al său: o simbioză între mai multe forme de caroserie. Popular, i-ai fi putut spune, lejer, struțocămilă. Și fără pic de notă peiorativă.

Astăzi, cuvântul crossover și-a cam pierdut din înțelesul original, dar asta și pentru că o bună parte dintre SUV-urile de segment B ori C au renunțat la multe dintre atuurile care le-ar fi făcut SUV-uri pe bune. Și totuși, în ultimii ani, am asistat la debutul unor crossovere, o să le zic, pur-sânge, croite fix pe definiția cuvântului. Iar unul dintre ele este Dacia Striker, cel mai nou model de segment compact dezvoltat de constructorul ale cărui origini se află la Mioveni.

3 în 1

O fi un SUV? O fi un break? Nu, e noul Striker. Și chiar dacă mașina a mai fost privită în urmă cu câteva luni la Paris, abia acum se numără ultima sută de metri înainte de lansarea comercială (ajungem și acolo). Momentul a fost marcat de un eveniment în apropiere de Milano, iar printre jurnaliștii prezenți m-am aflat și eu.

Suntem vreo două duzine doar din România, iar în momentul în care cearșaful cade, simt cum liniștea e tăiată de respirații adânci. E prima dată când Dacia calcă în segmentul C cu un crossover (și unul pe bune), iar prima reacție personală vine sub forma unui aprobator dat din cap, completat de o voce interioară care-mi șoptește scurt: noooice.

Ca să înțelegeți, evenimentele de genul îți dau acces la mașini de pre-serie, adică printre ultimele versiuni de prototipuri înainte să se dea drumul la producția în masă. Deci e posibil ca orice aliniere inegală de garnituri, luft mai grosolan sau material în exces pe care, să zicem, le-ai putea zări în poze (sau în clipuri) să dispară până când fabrica din Bursa, Turcia, va demara producția. Asta ca să știți de unde se pornește cu aplauzele ori fluierăturile.

Se deschide ușa „hangarului”, iar într-o hală măricică se află trei exemplare Striker, fiecare cu spațiul lui de „lucru”. E lung, iar treaba asta o vezi fără să ai nevoie de alte repere. 4,62 de metri lungime măsoare Striker, deci asta înseamnă cel mai mare model Dacia din portofoliu, mai mare și decât Bigster – fac precizarea asta ca să aveți un punct vizual de sprijin. Apropo de SUV-ul de segment C, platforma acestuia a fost baza lui Striker, însă setările făcute sunt unele individuale. E evident că n-am condus încă mașina, însă unul dintre inginerii prezenți la eveniment ne-a asigurat că Striker aduce un plus de dinamism fără să compromită confortul. Se spune că s-ar apropia mult de atuurile unei berline (cum ne place nouă, românilor, să le spunem sedanurilor). De-aici și ideea de 3 în 1. Arată ca rezultatul unei idile dintre un SUV și un break, dar se presupune că rulează ca un sedan. Verificăm din noiembrie, luna în care Dacia spune că va organiza testele internaționale. Revin la mărimi: lățimea măsoară 1,82 de metri, iar înălțimea ajunge la 1,53 de metri. Garda la sol, dacă tot am pomenit de SUV-uri, măsoară 19 ori 20 de centimetri (pe varianta cu tracțiune integrală).

Prima întâlnire nu-i deloc una care să-ți trezească amintiri neapărat comune. Există o senzație de déjà vu, dar nu ca atunci când, de exemplu, privești un Bigster și-un Duster. Partea frontală propune faruri a căror semnătură luminoasă formează litera T, o noutate în filozofia de design a mărcii și, cel mai probabil, un element care va fi preluat în viitor și de alte modele din gamă. Vedem pe parcurs cine și cum. Aceeași semnătură vizuală apare și în dreptul stopurilor. Practic, Dacia punctează cu linie întreruptă colțurile mașinii, în așa fel încât să poți avea o imagine de ansamblu. Deloc rea ideea. Apropo de iluminat, Striker dispune de proiectoare de ceață cu funcție de iluminare în viraj.

Apoi, grila frontală, micuță dacă ar fi să mă întrebați pe mine, vine „îmbrăcată” în negru lucios. Mi-am mai vărsat monedele pe subiectul acesta, n-o mai fac. Nu sunt neapărat un fan.

O scurtă privire din față – trei sferturi ori din lateral îți dă acces la un umăr proeminent care trece pe dedesubtul geamurilor și care, din punctul meu de vedere, contribuie la un design încordat, plin de încredere. Totuși, nu înțeleg rostul acelor scobituri în plasticul care acoperă zona din spate a celei de-a doua portiere. Dacă n-aș fi văzut mânerele, sincer vă spun că m-aș fi repezit să deschid ușile de-acolo. E doar un artificiu de design, nimic mai mult. Cât de reușit? Asta o s-o stabilească fiecare.

În partea din spate, că sunt pe punctul să închei capitolul dedicat designului, am apreciat butonul ascuns pentru deschiderea portbagajului, aripa discretă, dar mai ales forma specifică unui break/shooting brake.

Odată cu Striker apar două culori noi de caroserie: Frost Green și Cosmic Blue. În materie de jante, crossoverul va fi oferit cu unele cu dimensiuni cuprinse între 17 și 19 inchi. Din pachetul exterior fac parte și acele elemente de protecție din Starkle, material care conține până la 20 % polipropilenă reciclată, fiind utilizat în formă brută, fără a fi vopsit, reducând astfel amprenta de carbon asociată procesului de fabricație. 

Apoi, partea aerodinamică (coeficient de 0,29) și insonorizarea au fost și ele lucrate cu o pilă ceva mai fină, asta pentru că oficialii mărcii spun că s-a redus binișor zgomotul în timpul mersului. Oglinzile au o formă retușată, barele de pavilion vin cu garnituri, în zona frontală există elemente diferite de material fonoabsorbant, parbrizul și geamurile sunt mai groase, plus garnituri extra în dreptul portierelor.

O să închei cu un easter egg pe care Dacia îl propune la nivel exterior: pe rama ornamentului de pe portiere apar coordonatele unui punct de pe Transfăgărășan. Vi le las aici: 45°35’25.1″N 24°37’42.35″E.

Cavernos

Și-acum e timpul să trec la interior. Primul element pe care îl descoperi e noul tabloul de bord digital. Și spun asta pentru că imaginea care ți se derulează nu-i una tipică. Sistemul se numește LightVisio și folosește un ecran de 7 inchi amplasat orizontal cu fața în jos în cozorocul planșei de bord, iar imaginea se reflectă în câmpul vizual al șoferului în așa fel încât elementele par a avea formă 3D (sau că plutesc, dacă ar fi să folosesc cuvintele oficialilor Dacia). Teoretic, un fel de head-up display. Sistemul e disponibil standard și, la prima vedere, nu pare la fel de obositor ca atunci când privești direct într-un ecran.

Apoi, dacă ai fost suficient de atent înainte să treci pragul, în dreptul comenzilor din stânga postului de conducere se află butonul pentru funcția Autohold, o premieră pentru gama Dacia. E disponibil standard începând cu al doilea nivel de echipare (ajungem și la ele în scurt timp).

Planșa de bord e îmbrăcată parțial într-un material din fibre textile, iar gurile de ventilație au ornamente în forma literei T (ca o trimitere la semnătura luminoasă).

Urmează scaunele. Mult mai late decât țineam minte de pe Bigster și cu un profil superior cu aripi ceva mai bine profilate. Pe echiparea de top Journey, scaunul șoferului va fi disponibil cu reglaj electric.

Între cele două locuri din față, Dacia a apelat la un ecran central de 10,1 inchi (cu același sistem de operare pe care deja îl cunoaștem din gamă), iar cotiera dispune de câteva elemente interesante: suporturile pentru pahare sunt modulare (le poți scoate, le poți pune unul peste celălalt, le poți folosi pe amândouă) asta pentru a jongla cu spațiul disponibil, spațiu care nu-i deloc unul de neglijat (ca idee, încape o poșetă de dimensiuni mici, ori un iPad mini; are 6,7 litri). Ascunsă de priviri, Dacia a montat și o tăviță/sertar care glisează și în care poți depozita un telefon mobil, ori cartela pentru pornirea mașinii. La baza consolei centrale găsești un suport de telefon cu încărcare wireless (echipare standard pe Journey).

În partea din spate, spațiul e unul în limitele segmentului compact. Practic, la drum lung, aș miza pe alți doi pasageri și nu neapărat pe o banchetă full. Spun asta și pentru că, spre deosebire de Bigster, cotiera dedicată celor din spate nu se mai rabatează cu tot cu scaun. Deci un plus de confort. În funcție de echipare, pasagerii din spate pot avea pe tunelul median două guri de ventilație și două porturi USB.

Și-acum, portbagajul. Încep cu volumul acestuia: până la 600 de litri. Gura de încărcare nu-i poziționată deloc prea sus, însă marginea destul de generoasă ar putea încurca atunci când ai de ridicat obiecte grele.

Pentru rabatarea scaunelor din spate, Dacia introduce sistemul Easy Fold: două leviere amplasate pe cele două părți ale portbagajului care acționează scaunele din spate în format 40/60. Apoi, polița rigidă, cea care face ca obiectele depozitate în portbagaj să nu fie vizibile din afară, este formată din două elemente, iar planșeul portbagajului vine într-o configurație cu trei elemente. Explic ce poți face cu fiecare în parte.

Polița articulată ajută în momentul încărcării obiectelor voluminoase, iar dacă ar fi să mă întrebi pe mine, mi se pare și un element mult mai interesant decât cel clasic integrat pe majoritatea hatchback-urilor (polițele cu șnur care se ridică ori coboară odată cu hayonul). În caz că te încurcă, această poliță poate fi scoasă complet și depozitată sub podeaua falsă. Cum spuneam, aceasta este formată din trei elemente (pe echipările de top Journey și Extreme) și poate fi folosită ca separator. N-am numărat câte configurații poți face, dar cert e că așa scapi de sacoșele/obiectele care se pot „plimba” prin portbagaj. Apoi, aceste trei elemente sunt reversibile, să zic așa: pe o parte au un material din fibră textilă, iar pe cealaltă au un material rezistent la apă. Interesantă soluție, însă aici eu cred că ar mai fi de lucru puțin la finisaje, în ideea în care materialul textil acoperă și o parte din fața cu material rezistent la apă.

Am păstrat pentru final bombonica: deschiderea electrică a hayonului cu funcția hands-free numită Easy Trunk Opening. Spre deosebire de majoritatea constructorilor, Dacia a ales să nu meargă pe soluția unui senzor care se activează în momentul în care treci piciorul prin dreptul lui. Motivul: rata de succes nu foarte mare. Și știți și voi, dacă aveți un astfel de sistem pe mașină, cât de greu e să convingi uneori portbagajul să se deschidă.

În schimb, sistemul Dacia detectează atunci când ești în dreptul hayonului la mai puțin de un metru și stai nemișcat, și demarează procedura de deschidere automată (evident, cheia trebuie să fie la tine). Mai întâi ești anunțat acustic și vizual, iar mai apoi hayonul se deschide. Toată treaba asta durează câteva secunde, iar ideea e similară cu cea pe care o folosește și Tesla. GG, Dacia. Me gusta.

Ca punct de sprijin, sistemul e disponibil standard pe Striker Journey și opțional pe Striker Extreme.

Ca notă de subsol după interacțiunea scurtă: un plus pentru instrumentarul de bord, un plus pentru extra-garniturile din zona portierelor și o altă bilă albă și pentru plafonul panoramic. La minusuri aș zice modul în care au fost finisate acele segmente ale portbagajului fals plus timpul lung de așteptare pentru deschiderea portbagajului în momentul în care alegi să folosești funcția hands-free. Ca fost utilizator de Model 3 știu că se poate și un pic mai rapid.

Motorizări și niveluri de echipare

Deși marchează o premieră pentru gama Dacia, primul crossover de segment compact, Striker nu aduce nicio noutate pentru marcă la nivelul motorizărilor. Asta înseamnă că tot ce o să citești în continuare există deja pe alte modele Dacia.

Intrarea în gama Striker e făcută de versiunea mild-hybrid-G 140. În traducere liberă avem așa: motor de 1,2 litri cu benzină și GPL, sistem mild-hybrid la 48V care plusează în momentele în care accelerezi sau pleci de pe loc, și baterie de 0,8 kWh. Motorul va fi disponibil fie cu manuală cu șase trepte, fie cu automată cu șase rapoarte.

Apoi, a doua motorizare propusă se numește hybrid 155. E un full-hybrid pur-sânge care pleacă de la un motor pe benzină de 1,8 litri aspirat natural cu 109 cai-putere asistat de un motor electric de 49 CP. Ansamblului i se mai alătură un al doilea motor electric cu rol de demaror/generator, o baterie cu capacitate de 1,4 kWh și o transmisie automată multimodală (o clasică, deja, în gama grupului Renault pe modelele hibride). La fel ca până acum, Dacia spune că în mediul urban, sistemul permite rularea în mod 100% electric în proporție de până la 80% din timp (în funcție de, evident, condițiile de trafic și stilul de condus). 

Și ca termenul de crossover să fie împlinit din toate punctele de vedere, Dacia oferă pe Striker și o motorizare cu integrală. Nu-i una obișnuită, dar cu siguranță ai tot auzit de ea recent. Versiunea se numește hybrid 150 4×4 și are următoarele: un motor pe benzină mild-hybrid de 1,2 litri cuplat la o automată cu 6 trepte și un motor electric pe puntea spate cuplat la o cutie cu două rapoarte. Sper ca v-am reamintit despre modul complex în care Dacia a ales să aducă un 4×4 lângă o automată (marele of al multor utilizatori de cartelă prepaied și browser de internet). Dacă nu, aveți mai jos link-ul către un articol, zic eu, cuprinzător cu privire la complexitatea sistemului de propulsie lansat de Dacia.

Am rămas dator cu echipările. Nimic nou aici. Intrarea în gamă e făcută de Essential, urmează Expression, iar în vârful lanțului trofic stau Journey și Extreme, fiecare cu profilul său de client, una orientată mai spre aventură, cealaltă mai spre confort.

La evenimentul din Milano am pus buricele degetelor pe Journey și Extreme. E un lucru normal pentru toată industria auto: aduci la astfel de avanpremiere doar crema. Prin urmare, nu pot să-ți spun la cald ce diferențe există între un Striker Journey și unul Essential la nivel de calitate. Totuși, am câteva dintre echipamentele fiecărui nivel în parte.

Astfel, pe varianta de bază primești, printre altele, următoarele: jante din oțel de 17 inchi, bare de pavilion, instrumentar digital de bord de 7 inchi (adică noul LightVisio), ecran central de 10,1 inchi, aer condiționat manual, senzori și cameră pentru mersul cu spatele și geamuri electrice față și spate.

Echiparea Expression plusează cu jante din aliaj (tot de 17 inchi), climatizare automată pe două zone, sistem Autohold, consolă centrală cu cotieră, oglinzi exterioare rabatabile electric, aeratoare și porturi USB pentru pasagerii din spate.

Pe echiparea Extreme primești jante de aliaj de 18 inchi, accesorii exterioare și interioare în nuanța Copper Brown, plafon panoramic, cheie tip cartelă cu funcție hands-free, tapițerie pe care poți s-o speli liniștit (din TEP MicroCloud), sistem de navigație, sistem audio Arkamys 3D Sound System cu 6 difuzoare și Hill Descent Control.

Echiparea complementară de top Journey dispune de următoarele (în plus față de nivelul Expression): jante de aliaj de 18 inchi, hayon acționat electric cu funcție hands-free, scaun șofer cu reglaj electric, scaune față și volan încălzite, navigație, sistem audio Arkamys 3D Sound System cu 6 difuzoare, zonă de încărcare wireless pentru telefonul mobil plus cheia tip cartelă cu funcție hands-free.

Simply Clever, varianta mioritică

Știu că mottoul Simply Clever aparține Skoda, dar nici Dacia n-a uitat de latura asta practică.

Și o să încep cu câteva elemente care mi-au plăcut:

• racleta pentru gheață integrată în planșa de bord și vizibilă doar prin deschiderea portierei

• gaura din planșa de bord din dreptul pasagerului din dreapta prin care să tragi un cablu de încărcare. Elegant, discret și completată de bordul scobit în așa fel încât să poți lăsa terminalul acolo.

• dimensiunile portbagajului notate pe o placă. Detaliu util mai ales atunci când faci o vizită la IKEA și nu ești convins că adaugi la comandă și transportul.

• cele 9 puncte de fixare YouClip, sistemul introdus de Dacia pentru care poți comanda diverse accesorii: de la plase reutilizabile și până la suporturi pentru sticle, de la accesorii pentru animalele de companie (lesă și scaun de transport) și până la o lanternă.

De asemenea, odată cu Striker, Dacia aduce pe piață și un portbagaj de plafon: 480 de litri (75 de kilograme), poate fi montat pe toate modelele mărcii echipate cu bare de pavilion și poate fi deschis din ambele părți.

Când și cât?

Înainte de încheiere mai las câteva informații esențiale. Premiera cu public a noului Striker va avea loc în cadrul Salonului Auto de la Paris din luna octombrie. Tot atunci se vor deschide și comenzile. N-avem prețuri definitive pentru fiecare țară în parte și nici pentru fiecare echipare ori motorizare, însă Dacia comunică un preț general de pornire mai mic de 25.000 de euro.

Am rămas cu privirea pierdută în încercarea de a-l așeza pe Striker într-un punct fix pe piața auto. Mi-au venit în minte defunctele Ford Focus Active și Volkswagen Golf Alltrack, doi reprezentanți pe care i-am admirat mai mereu. Golf a pierdut varianta sauvage, dar continuă să aibă în gamă o versiune break. Totodată, Striker merge să bată și la ușa lui Kia K4, iar din gașcă încă mai fac parte Peugeot 308 SW, Opel Astra Sports Tourer, Toyota Corolla Touring Sports ori Seat Leon Sportstourer. Cu excepția lui K4, toate celelalte nume au deja un CV doldora, deci rămâne de văzut cât de repede își va găsi Striker un loc în piață. Cu Bigster n-a părut să fie o problemă.

Foto: Cetadi Prod / Dacia