BMW Art Car: Al doilea act

Jeff Koons este unul dintre cei mai cunoscuți artiști moderni. Care e legătura dintre părintele lui Rabbit, sculptura vândută cu 91.1 milioane de dolari, și BMW Seria 8 Gran Coupé? Răspunsul e în rândurile următoare.

Sunt unul dintre pasionații de benzi desenate și mereu am apreciat un Batmobil proiectat ca la carte sau cine știe ce mașină futuristă care să-l plimbe pe multimilionarul Tony Stark (aka Iron Man) între întâlnirile de business. Din păcate, proiectele astea aveau loc doar în paginile cărților cu benzi desenate. Până astăzi.

BMW a bătut palma – încă o dată – cu marele artist Jeff Koons, iar rezultatul obținut în urma acestui parteneriat a luat forma unui nou Art Car. Se numește The 8 × Jeff Koons și, spre deosebire de restul mașinilor care au intrat în galeria de artă începută acum mai bine de 45 de ani, modelul poate fi cumpărat.

Primul act

Cine e Jeff Koons? Pe scurt, unul dintre cei mai cunoscuți sculptori din lume. Ca să lungim puțin răspunsul, îți mai spun că americanul este artistul ale cărui lucrări au doborât de mai multe ori recorduri pentru cea mai scumpă operă a unui artist aflat în viață.

Practic, omul e și celebru, și bogat. Dacă s-ar fi născut în era Tik Tok, sigur ar fi devenit un influencer renumit. Norocul tuturor e că a ales arta.

Ce sculptează Jeff Koons? Să zicem că mergi prin parcul de distracții cu cel mic și vezi cum un clovn își mișcă haotic brațele în ale căror palme se află baloane. Te oprești să vezi rezultatul final: un câine. Fix asta sculptează și Jeff Koons, doar că operele sale sunt realizate din oțel inoxidabil, rășină sau porțelan la o scară mult mai mare. Deși arta lui Koons poate stârni admirația multor privitori, de-a lungul timpului au existat și contestatari care l-au botezat Regele Kitsch-ului. N-aș vrea să intervin asupra opiniilor voastre, dar mai jos o să las una dintre operele lui Koons.

Un Balloon Dog semnat de Jeff Koons. Foto: Dreamstime

Ca să înțelegi cum este privit Koons de pasionații și colecționarii de artă, îți spun că sculptura Balloon Dog (Orange) s-a vândut cu aproape 60 de milioane de dolari, iar Rabbit cu peste 91 de milioane de dolari. V-am zis că omul e bogat.

Dar să lăsăm animalele simpatice din oțel să stea cuminți în sălile palatelor și să revenim la mașini. Că de-aia ne-am adunat aici. Pe lângă arta propriu-zisă, Koons e pasionat de automobile. Totul a pornit de la un Corvette din 1963, iar de nenumărate ori, americanul a spus că și mașinile pot fi transformate în opere de artă.

“Poți asemăna mașinile de curse cu viața: sunt puternice și emană foartă multă energie. Poți să concurezi cu ele, să te alături lor și să-ți permiți să transcenzi cu energia emanată. E multă putere sub capotă și vreau să-mi las ideile să transcendă cu mașina – este modul prin care să mă conectez la acea putere.

Jeff Koons despre BMW M3 GT2, primul Art Car realizat de american.

Și sunt convins că nu doar mie mi se pare că artistul are un mod unic de a face declarații, metaforele făcând parte nu doar din operele sale, ci și din stilul său oratoric. Și culmea, fix același mod abordează americanul atunci când alege să răspundă întrebărilor presei, indiferent de domeniul pe care îl abordează. N-o să-ți dau un exemplu concret, pentru că e plin internetul de declarațiile lui Jeff. Și vă las tot pe voi să căutați și să citiți despre impactul operelor lui Constantin Brâncuși asupra ideilor americanului.

Primul descălecat al lui Koons în zona Art Car a avut loc în 2010. Spre deosebire de oricare altă operă din portofoliul său, americanul a pornit de la un M3 GT2 pregătit pentru cursa de 24 de ore de la Le Mans. În procesul creativ, artistul a strâns imagini cu diverse mașini de curse și a adunat elemente grafice înrudite cu domeniul motorsportului.

Jeff Koons BMW M3 GT2 2010.

De asemenea, a ales o paletă de culori vibrante și și-a imaginat o nouă față a vitezei. Rezultatul a fost spectaculos, publicul fiind încântat să vadă pe Circuit de la Sarthe o instalație de artă. La volanul acestui M3 GT2 s-au aflat Andy Priaulx, Dirk Müller și Dirk Werner, însă rezultatul obținut a fost invers proporțional cu atenția tuturor: abandon tehnic după cinci ore. Din fericire, mașina arăta de parcă se afla în mișcare chiar și retrasă la boxe.

The 8 × Jeff Koons: actul al doilea

Și-acum să ne întoarcem în prezent. Jeff Koons și-a dorit o mașină care să îl reprezinte întru totul, iar BMW i-a oferit americanului platforma perfectă pentru asta. Un BMW Seria 8 Gran Coupé a fost transformat într-un Art Car pur-sânge, iar pentru realizarea lui, Koons a mizat pe ideea introdusă în anii ’50 de curentul pop art. Peste asta, americanul a presărat artă din industria benzilor desenate, iar rezultatul e departe de imaginația oricărui.

Modelul german s-a transformat într-o instalație de artă pe roți care te trimite direct la benzile desenate din anii ’60. În era în care chiar și constructorii de volum aleg să meargă pe calea costumelor la dungă, declarația de independență lui Koons vine la fix. Și pentru mine asta nu reprezintă doar artă, ci o consider o filozofie adusă în fața publicului exact în momentul în care avem nevoie de un plus de culoare în orice. Parcă prea eram invadați de gri.

La interior, lucrurile sunt și mai adânci. Deși în tot comunicatul de presă scris de BMW n-am zărit cuvântul Spider Man, îți va fi greu să mă convingi că acele nuanțe de roșu și albastru nu s-au născut, inițial, pe costumul supereroului adus la viață de Stan Lee.

Pentru realizarea culorilor de pe caroserie, au fost nevoie de peste 200 de ore și de o echipă de specialiști de la uzinele BMW din Dingolfing şi Landshut. Dacă vei avea probleme în a identifica mintea din spatele proiectului, artistul american și-a lăsat semnătura pe capacul aflat sub ecranul central. Desigur, există și un certificat semnat de acesta și o supracopertă proiectată special pentru manualul de utilizare.

BMW se dezvoltă prin căutarea constantă de noi provocări. Colaborarea cu Jeff Koons ne-a inspirat din nou pe toţi. Niciodată în istoria companiei noastre nu a fost creat un BMW cu un efort de proiectare atât de amplu precum The 8 × Jeff Koons. O «sculptură în mişcare» care nu numai că va fi expusă ca obiect de colecţie râvnit în muzee, ci va putea să strălucească și pe şosele ca un BMW autentic.

Oliver Zipse, preşedintele Consiliului de Administraţie al BMW AG.

Stai puțin. Cum pe șosele? Fix așa cum ai citit, pentru că BMW va produce 99 de exemplare The 8 × Jeff Koons. Iar asta e o premieră pentru un Art Car.

Și ca să închei cumva toată pledoaria, îți mai spun că mașina poate fi comandată și în România. Prețul e disponibil la cerere și, spre exemplu, în SUA se vinde cu 350.000 de dolari/exemplar.

Nu-ți zic să te grăbești, dar cele mai recente informații venite direct de la sursă spun că în România există deja cumpărători, iar cele 99 de unități sunt aproape sold out.

Este special pentru mine și îmi doream de mult timp să realizez o ediție specială BMW. E sportiv și strălucitor, dar în același timp e minimalist. Abia aștept să călătoresc la volanul lui și sper că oamenii se vor bucura de The 8 × Jeff Koons la fel de mult ca mine. Pe suprafața mașinii, liniile devin tot mai mari pe parcursul călătoriei lor de la capotă către portbagaj, lăsând loc ideii de senzație de mișcare. La fel o fac și cuvintele POP! și elementele de design cu vapori. Culoarea albastră aduce în prim-plan vastitatea spațiului și îmi place ideea prin care mașina devine un produs global. Ceea ce contează este modul în care vom relaționa unul cu celălalt și conștientizarea a tot ceea ce ne înconjoară. Pentru cei de la interior, totul se traduce printr-o stare de plăcere sporită. Asta are de oferit mașina gândită de mine.

Jeff Koons despre The 8 × Jeff Koons.

Ce se va întâmpla cu primul exemplar al seriei? Oficialii BMW îl vor scoate la licitația din 4 aprilie organizată de Christie’s – casa care s-a ocupat până acum și de alte opere ale lui Koons. Banii colectați vor fi donați către Centrul Internaţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi, o organizație non-guvernamentală pe care Koons o susține de peste două decenii.

Un alt exemplar va fi prezentat la numeroase târguri și evenimente de artă din Europa, Asia și Orientul Mijlociu. Pe lista evenimentelor se află inclusiv Goodwood Festival of Speed, așa că dacă în luna iunie ai drum pe la moșia Lordului March, o să poți admira și opera lui Koons.

Art Car pe pâine

Ar fi fost păcat să deschid subiectul Art Car și să nu fac o scurtă incursiune în trecutul BMW.

Imaginează-ți că ne aflăm în 1975 și că se apropie cursa de 24 de ore de la Le Mans. Numele tău este Hervé Poulain, și pe lângă pasiunea pentru mașini, ai o obsesie și pentru artă. Cum faci să îmbini cele două hobby-uri? În primul rând porți o discuție cu Jochen Neerpasch, directorul BMW Motorsport de la acea vreme, iar mai apoi îl suni pe Alexander Calder, unul dintre marii sculptori ai acelor ani.

Rezultatul obținut în urma acestei colaborări va schimba complet percepția publicului despre mașini și artă.

Care a fost reacția? Să zicem că acel 3.0 CSL a devenit rapid favoritul celor din tribune, chiar dacă a abandonat din motive tehnice după 7 ore de la startul cursei (laitmotiv, se pare). Ediția din 1975 a cursei de 24 de ore de la Le Mans a fost singura competiție bifată de primul Art Car BMW, ulterior modelul fiind expus la diverse evenimente.

Alexander Calder BMW 3.0 CSL, 1975.

Designul meu este ca un plan transferat direct pe caroserie.

Frank Stella, artistul celui de-al doilea Art Car BMW.

Un an mai târziu, Frank Stella, compatriotul lui Calder, a avut ocazia să proiecteze al doilea Art Car al seriei. Pasionat de motorsport, Stella a considerat acest act ca pe un eveniment major al carierei sale. A ales un șablon asemănător cu hârtia milimetrică și toată caroseria lui BMW 3.0 CSL a devenit o foaie pe care orice inginer și-ar fi putut începe proiectul. Artistul s-a bazat doar pe non-culori.

La fel ca primul Art Car, creația lui Frank Stella a concurat în cursa de 24 de ore de la Le Mans. Publicul a fost la fel de receptiv și a îmbrățișat abordarea diferită a nemților, chiar dacă modelul (da, te-ai prins) nu a încheiat competiția. Tot în 1976, mașina a putut fi admirată și în cursa de 500 de kilometri de la Dijon.

Frank Stella BMW 3.0 CSL, 1976.

M-am gândit mult la proiect și am pus în el cât de mult am putut.

Roy Lichtenstein, americanul care a proiectat Art Car-ul din 1977.

Un an mai târziu a venit rândul lui Roy Lichtenstein. Artistul pop american s-a bazat pe “Ben Day dots”, elemente caracteristice operelor sale de până atunci. Roy și-a pus amprenta pe un BMW 320i Turbo, model care ulterior a concurat, bineînțeles, la Le Mans. La volan s-au aflat Hervé Poulain și Marcel Mignot, iar mașina cu numărul de concurs 50 a încheiat prima în clasă și a noua în clasamentul general. Deci se poate!

Roy Lichtenstein BMW 320i, 1977.

Am încercat să ofer o descriere vie a vitezei. Dacă o mașină este cu adevărat rapidă, contururile și culorile devin neclare.

Andy Warhol, artistul care a semnat unul dintre cele mai celebre Art Cars BMW.

Art Car-ul realizat de Andy Warhol este, probabil, cel mai celebru dintre toate. Ai în față un BMW M1 care a fost pictat cap-coadă de artistul american. Și ca să înțelegi și mai bine legătura dintre declarația lui Warhol și proiectul la care a lucrat, trebuie să știi că americanul a aplicat 6 kilograme de vopsea în doar 28 de minute.

Ce crezi că s-a întâmplat cu mașina? A concurat la Le Mans, bineînțeles. În ediția din 1979, la volanul Art Car-ul s-au aflat Hervé Poulain, Marcel Mignot și Manfred Winkelhock. Rezultatul final a fost un loc secund în clasă și un loc șase la general. La fel ca mulți dintre predecesori, modelul a fost retras din competiții după cursa franceză. Terminase, deci merita.

Andy Warhol BMW M1, 1979.

O mașinărie n-ar trebui făcută să arate mai bine. Are propria sa estetică.

Ernst Fuchs despre Art Car-ul din 1982.

BMW 635 CSi realizat de artistul austriac Ernst Fuchs a fost primul model de producție transformat în Art Car. Fuchs descrie mașina ca pe o scenă de vânătoare dintre un panda roșu și un iepure de câmp, iar metaforic, toată imaginea reprezintă teama primordială și un vis îndrăzneț de a depăși dimensiunea în care trăim. Spre deosebire de restul mașinilor din seria Art Car, acest 635 CSi realizat de Ernst Fuchs a fost gândit doar ca exponat și nu a concurat niciodată.

Ernst Fuchs BMW 635 CSi, 1982

Consider că muzeele mobile ar fi o idee bună. Această mașină reprezintă împlinirea visului meu.

Robert Rauschenberg, al șaselea artist care a proiectat un BMW din seria Art Car.

Pentru a șasea mașină din seria Art Car, BMW a apelat tot la un artist american: Robert Rauschenberg. Doar că acum, artistul și-a dorit ca mașina, tot un 635 CSi, să devină un fel de muzeu pe roți – nu neapărat un exponat în sine. Acesta s-a folosit de operele altor mari artiști pentru a realiza un colaj în stilul propriu. Mașina nu a fost gândită niciodată ca un model pentru competiții, motiv pentru care a fost expusă doar în timpul unor evenimente. În plus, acest BMW 635 CSi a devenit primul Art Car condus în trafic deschis. La volan s-a aflat chiar Rauschenberg.

Robert Rauschenberg BMW 635 CSi, 1986.

O mașină poate fi descrisă ca un peisaj văzut dintr-un avion: am pus cangurul, oposumul și apa.

Michael Jagamara Nelson despre BMW-ul M3 transformat în Art Car în 1989.

Australian cu origini în tribul Warlpiri, Michael Jagamara Nelson a transformat un BMW M3 de competiții într-un Art Car plin de elemente culturale tradiționale regiunii din care provine. De-a lungul carierei sale, artistul a învățat tehnici vechi de pictură folosite de străbuni pe care le-a adaptat stilului propriu. La jumătatea anilor ’80, Nelson a fost considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării Papunya-Tula.

Lucrarea realizată pe caroseria lui BMW M3 este artă abstractă, însă pentru creator reprezintă animale din cultura populară australiană.

Mașina pe care a transformat-o în artă a concurat în 1987 și 1988 în diverse competiții din Australia.

Michael Jagamara Nelson BMW M3, 1989.

Am pictat papagali și pești papagal. Ambele animale sunt frumoase și se mișcă cu o viteză incredibilă. Mi-am dorit mult ca Art Car-ul meu să exprime același lucru.

Ken Done, realizatorul celui de-al optulea Art Car.

În 1989, Australia realizează dubla în materie de Art Cars. Ken Done a ales ca punct de plecare tot un BMW M3 de competiții, dar în contrast cu opera lui Michael Jagamara Nelson, artistul a arătat fața modernă a Australiei. Ken Done spunea că a ales să ilustreze partea plăcută a țării sale: natura, soarele, plajele, papagalii și peștii. Înainte ca modelul german să devină operă de artă a concurat în diverse competiții desfășurate pe circuitele din Australia.

Ken Done BMW M3, 1989.

Am vrut ca în munca mea să aduc impresia unor cristale de zăpadă.

Matazo Kayama despre BMW 535i Art Car.

Matazo Kayama a fost primul artist asiatic care a realizat un Art Car. Acesta a vrut ca prin artă să realizeze o legătură vie între tehnologia folosită de BMW și Japonia modernă. Pentru realizarea proiectului, Kayama a pornit de la tema “Snow, Moon and Flowers” și s-a folosit de un aerograf pentru transpunerea ideilor. Structura firavă pe care a lucrat japonezul a a făcut ca acest BMW 535i să nu fie gândit ca un model destinat circuitului. În schimb, Art Car-ul a fost expus la numeroase evenimente.

Matazo Kayama BMW 535i, 1990.

Ideea mea a fost să proiectez modelul în așa fel încât să dea impresia că alunecă fără efort și fără nicio rezistență.

César Manrique, despre al doilea Art Car al anului 1990.

În 1990, BMW a colaborat și cu artistul spaniol César Manrique. Modelul ales a fost un BMW 730i, iar totul s-a rezumat la modul în care mașinile influențează viața. Pornind de la ideea de viteză și aerodinamică, Manrique s-a folosit de forme abstracte pentru a-și duce la bun sfârșit proiectul. Inspirația a venit de pe insula subtropicală Lanzarote, iar culorile folosite au semnificații puternice: negrul reprezintă rocile vulcanice din Canare, verdele face referire la pădurea tropicală, iar roșul semnifică viața. Art Car-ul lui Manrique a fost gândit exclusiv ca un exponat.

César Manrique BMW 730i, 1990.

Artă în artă, artă în tehnologie – asta m-a interesant – în special artă într-un obiect tridimensional.

A.R. Penck, creatorul primului Art Car din 1991.

În 1991, BMW a ales să aducă în fața publicului alte două exemplare din seria Art Car. Primul a fost realizat de A.R. Penck, artistul german care și-a pus amprenta pe BMW Z1. Despre Z1, artistul afirma că el însuși reprezintă artă și reflectă creativitatea și imaginația designerilor și a inginerilor. Și totuși, A.R. Penck a contribuit la transformarea roadsterului într-un Art Car pur-sânge. Desenele realizate de german au fost inspirate de picturile rupestre, iar rezultatul se traduce prin figuri și simboluri abstracte. Ce reprezintă ele? Încearcă să le dai un sens propriu, întrucât artistul nu a oferit niciun indiciu cu privire la semnificațiile acestora.

A.R. Penck BMW Z1, 1991.

Arta Ndebele are, într-un mod cu totul natural, ceva formal, dar foarte maiestuos. Prin munca mea am adăugat ideea de mișcare.

Esther Mahlangu, artista care a pictat al 12-lea Art Car BMW.

Esther Mahlangu este prima femeie artist care decorează un Art Car. Născută în Africa de Sud, aceasta și-a pus amprenta pe un BMW 525i. Prin realizarea picturilor de pe modelul german, Esther a transmis mai departe modul de exprimare al tribului său pe un obiect contemporan. La fel ca multe alte Art Cars de până atunci, opera artistei Esther Mahlangu a fost gândită doar pentru a sta sub lumina reflectoarelor.

Esther Mahlangu BMW 525i, 1991.

Toți ochii sunt ațintiți asupra unei mașini. Oamenii privesc cu atenție la aceasta, iar mașina de față reflectă privirile lor.

Sandro Chia, italianul care a desenat singurul Art Car din 1992.

Nu știu dacă printre artiștii enumerați mai sus a fost vreunul care să fi mers din proprie inițiativă la BMW și să ceară să deseneze un Art Car. Dar știu sigur că italianul Sandro Chia a fost impresionat de ideea nemților și a abordat în mod direct conducerea companiei. Și-a dorit mult să transforme o mașină într-o operă de artă, iar în 1992 a avut ocazia să picteze un BMW M3 GTR. Italianul a gândit din postura mașinii și nu a privitorului. Așa s-a născut o caroserie pe care, din orice unghi ai privi-o, se holbează la tine.

Sandro Chia BMW M3 GTR, 1992.

Mașina are linii minunate pe care le-am urmat.

David Hockney, despre exemplarul BMW 850i transformat în Art Car.

În 1995, artistul britanic David Hockney a avut ocazia să transforme un BMW 850 CSi într-o instalație de artă pe roți. Britanicul și-a imaginat cum ar arăta – din punct de vedere artistic – interiorul mașinii proiectat pe caroserie. Spre exemplu, pe capotă se află un sistem de admisie de aer, iar pe portiera din stânga a fost stilizat un șofer. Ba mai mult, pe bancheta din spate există și un câine, toate aceste detalii fiind realizate în stilul propriu David Hockney.

David Hockney BMW 850 CSi, 1995.

Artista americană Jenny Holzer și-a lăsat amprenta asupra seriei Art Car BMW. Conceptul pe care a lucrat Holzer a fost un BMW V12 LMR, prototipul fiind utilizat în calificările din cursa de 24 de ore de la Le Mans din 1999.

Spre deosebire de alte proiecte din această serie, Holzer a ales o caroserie complet albă pe care a umplut-o cu o mulțime de mesaje gândite să stimuleze, să genereze ecouri și să polarizeze.

Jenny Holzer BMW V12 LMR, 1999.

Prin punerea sub același acoperiș a artei, a designului și a problemelor sociale și de mediu, sper să pot contribui la un mod diferit de a gândi, simți și experimenta mașinile.

Ólafur Eliasson, despre primul Art Car din secolul 21.

Ólafur Elíasson este unul dintre artiștii care utilizează lumina, apa și temperatura ambientală pentru a îmbunătăți experiența celor care îi privesc sculpturile. Pornind de la aceste lucruri, Ólafur Elíasson a dat naștere primului Art Car din secolul al 21-lea. Și sub un obiect gigant care seamănă cu un cocon, artistul a ascuns unul dintre prototipurile BMW H2R. Ca să înțelegi cât de mult a lucrat Ólafur Elíasson la acest proiect, trebuie să-ți spun că sub învelișul protector, lumina este reflectată de straturi fine de gheață.

Olafur Eliasson BMW H2R, 2007.

Pentru mine, lumina reprezintă gânduri. Și cum viteza gândurilor n-o poți măsura, al 18-lea Art Car pune sub semnul întrebării existența limitelor minții umane.

Cao Fei, artistul care a transformat un BMW M6 GT3 într-un Art Car.

Din cronologie l-am sărit pe Jeff Koons și al său M3 GT2 realizat în 2010, motiv pentru care îți povestesc despre un BMW M6 GT3 realizat de Cao Fei. În proiectul realizat de acesta se întâlnesc mai multe concepte: tradiția chineză, viteza cu care se schimbă în acest moment poporul asiatic și viitorul. Mașina este considerată un omagiu adus elementelor din fibră de carbon, material folosit de numeroase mașini de competiție. Și cum Cao Fei este un artist multimedia, creația lui merge dincolo de limitele fizice. Cu ajutorul unei aplicații și a realității augmentate, mașina de competiții devine punctul central al unei furtuni de culori.

Cao Fei BMW M6 GT3.

Dacă privești mașina ca pe o imagine a vieții contemporane, conceptul meu se va dovedi a fi satiric, dar evidențiază și câteva dintre ideile pe care le folosesc de obicei.

John Baldessari vorbind despre al 19-lea Art Car BMW.

Iubitor al stilului minimalist, John Baldessari și-a pus amprenta asupra unui BMW M6 GTLM. Elementele de bază au fost puncte, dungi și culori simple, adică fix modul în care artistul californian s-a exprimat de nenumărate ori de-a lungul carierei. Pe una dintre portiere, John Baldessari a scris cuvântul Fast, ca trimitere la caracteristicile mașinilor de curse, dar și la faptul că acest M6 GTLM este cea mai rapidă lucrare de artă gândită vreodată de el.

John Baldessari BMW M6 GTLM.