Volvo EX90 este cel mai mare SUV electric al mărcii și poate fi considerat o versiune reinterpretată pentru „termicul” XC90. Dezvoltat pe o platformă dedicată vehiculelor electrice, EX90 propune sub capotă două motoare electrice cu 517 cai-putere și o baterie de 107 kWh, de departe cea mai generoasă dintre modelele prezente în EUROCHARGE. 

Nava amiral a suedezilor promite pe hârtie o autonomie maximă cuprinsă între 570-614 kilometri, iar pe parcursul testului nostru de anduranță am fost foarte aproape să o și atingem, în special pe pasurile alpine. În plus, chiar dacă vorbim despre o arhitectură la 400 V, Volvo a reușit să permită puteri de încărcare de până la 250 kW.

Citește în continuare cum s-a descurcat Volvo EX90 în privința autonomiei reale, a timpului de încărcare la stații sau a costurilor cu energia pe parcursul road tripului EUROCHARGE.

Volvo EX90: infografice zilnice de consum, autonomie reală, costuri de încărcare

Cifrele generale Volvo EX90: Radiografia unui maraton

• Distanță totală parcursă: 4635 km
• Număr total de opriri pentru încărcare: 13 sesiuni pe drum + 5 încărcări peste noapte la hotel
• Timp total petrecut la stații pe traseu: 7 ore și 20 de minute (440 minute)
• Energie totală încărcată: 1033,7 kWh, din care 322 kWh la hoteluri
• Cost total al încărcărilor (încărcările de la hotel au fost gratuite): între 277,6 și 562,2 euro (în funcție de aplicația de încărcare utilizată)
• Comparație costuri combustibil (estimat pe traseu):
  • O mașină pe benzină de putere similară (consum mediu estimat 12 litri/100 km, preț mediu 1,8 €/litru) ar fi costat aproximativ 1001 euro.
  • O variantă diesel echivalentă (consum mediu estimat 9 litri/100 km, preț mediu 1,75 €/litru) ar fi costat circa 730 euro.
• Consum mediu ponderat pe întregul traseu: 23 kWh/100 km
• Autonomie reală medie ponderată: 470,7 km

Mențiune importantă despre stilul de condus: Pe parcursul întregului test, mașina a fost condusă în modul „Normal”. S-a mers constant, respectând limitele de viteză, cu o abordare cât mai apropiată de viteza maximă legală pe fiecare segment de drum.

Concluzii și observații

• Consum pe măsura gabaritului: Conform așteptărilor, Volvo EX90 a avut cel mai mare consum mediu ponderat din tur (23 kWh/100 km), o valoare corectă pentru un SUV de 2,7 tone, 7 locuri și 517 CP.
• Autonomie de maratonist: Bateria cu capacitate netă de 107 kWh i-a asigurat o anduranță excelentă. A atins un vârf de 563,2 km autonomie reală în ziua pasurilor elvețiene și a finalizat zilele de Stelvio și Dolomiți cu ZERO opriri de încărcare.
• Încărcare rapidă: Timpul estimat de 32-33 de minute pentru o încărcare 10-80% a unei baterii atât de mari este o performanță foarte bună, esențială pentru a face viabile drumurile lungi. Totuși, consumul ridicat a dus la cel mai mare timp total petrecut la încărcat (440 minute).

Impresiile celor care au condus Volvo EX90 în EUROCHARGE by Schaeffler

Tibi Buzdugan (Electromobilitate)

Volvo EX90 este, la momentul de față, cel mai mare model electric al brandului suedez. Acesta păstrează toate caracteristicile unui XC90 — spațiu interior generos, confort, insonorizare excelentă și un nivel de siguranță ridicat — la care se adaugă avantajele platformei electrice: absența vibrațiilor și a zgomotului de motor, plus cuplul instantaneu, distribuit pe cele patru roți motrice.

Pentru o mașină de 5 metri lungime, aproape 3 tone și cu o formă clasică de SUV, EX90 oferă o autonomie decentă, de aproximativ 400 de kilometri pe drum lung combinat (autostradă și Transfăgărășan). E drept că are o baterie de 111 kWh și că am avut un consum mediu de circa 25 kWh/100 km dar, sincer, nu cred că se așteaptă cineva ca o „sufragerie pe roți” să consume precum o Dacia Spring la vale. Când ajungi la o stație de încărcare rapidă de minimum 150 kW, timpul de așteptare este rezonabil pentru gabaritul mașinii: în medie, cam 30 de minute pentru a încărca 50% din baterie. Pe hârtie, are o putere maximă de încărcare de 250 kW, însă se comportă la fel ca o Tesla: vezi valoarea pe ecran când ajungi cu bateria aproape goală, clipești, iar apoi observi cum scade rapid la 150 kW la 20%, continuând să scadă treptat sub 100 kW pe la 75%.

Ținuta de drum mi s-a părut excelentă. Este cu siguranță o mașină în care nu te simți obosit după o zi cu peste 1.000 de kilometri parcurși. Pilotul automat este excepțional, aș spune chiar cel mai natural pe care l-am testat până acum. Nu bruschează deloc, schimbă banda foarte lin și poate fi folosit fără probleme chiar și pe drumuri foarte virajate, cum ar fi Transfăgărășanul. Iar dacă prinzi trafic și ajungi să petreci mai mult de 3 ore între două pauze de încărcare, unul dintre cele cinci programe de masaj din scaune poate face minuni și te poate readuce la viață. Să nu uit de faruri: când vezi High Definition Pixel pe lista de opționale poți să fii sigur că mersul noaptea pe șosea este la fel de relaxant ca mersul în miezul zilei.

Ceea ce mi-a lipsit cel mai mult au fost butoanele fizice. Minimalismul este un trend dus la extrem de Tesla și preluat de majoritatea producătorilor auto, dar de multe ori pare că deciziile de design sunt luate de oameni care doar desenează mașinile, nu le și conduc. Pentru majoritatea posesorilor de Volvo, brandul este sinonim cu siguranța auto, iar a căuta în meniu după butoane și reglaje nu este tocmai ideal la volan. Acest lucru este confirmat și de alertele de pe ecran care apar atunci când îți iei ochii de la drum mai mult de 2-3 secunde. Din acest punct de vedere, aș fi preferat mai mult vechea linie de design a generațiilor din 2020, care încă aveau comenzi fizice pentru reglarea gurilor de ventilație, patru butoane pentru controlul geamurilor (în loc de trei acum, 2+1, o soluție adoptată și de Volkswagen) și butoane separate pentru reglarea oglinzilor retrovizoare și a volanului.

Per total, EX90 mi se pare o mașină potrivită pentru cineva care are nevoie de mult spațiu, pune preț pe confort și siguranță și fie acceptă compromisul minimalismului interior, fie este un fan al acestui stil de design.

Andrei Nedelea (InsideEVs)

Volvo a vrut să transpună cam tot ce l-a făcut pe XC90 un succes mondial de peste douăzeci de de ani într-un nou SUV electric când a creat EX90. Și în mare parte a reușit. Deși arată ca un XC90 un pic mai futurist, cele două modele nu-s înrudite mecanic. EX90 e construit pe platforma SPA2 pe care o mai găsești sub Polestar 3 și viitorul ES90, dar Volvo a reușit cumva să facă mașina electrică să transmită cam același caracter ca modelul termic echivalent doar că într-un pachet și mai silențios.

L-am condus aproape 700 km astăzi plecând din Ungaria și ajungând în Alpii Austriei și nu simt că am parcurs un drum așa lung. Exemplarul de test are suspensie pneumatică ce face orice drum să pară mai neted decât este în realitate. Și ținând cont că autostrăzile din cele două țări sunt oricum foarte bune, practic simți că plutești și vezi cum se mai schimbă din când în când culoarea asfaltului. Dar cam atât.

Suspensia m-a impresionat cel mai mult la EX90 și mi se pare una dintre cele mai bune pe aer pe care am avut ocazia să le testez în ultimii ani. E inclusiv peste fratele termic XC90 la capitolul ăsta, ajutat de pernele de aer mai sofisticate, ampatamentul o idee mai mare și masa mai mare (are puțin peste 2.8 tone) combinată cu un centru de greutate mai jos dat de acumulatorul de 107 kWh pe care-l poartă-n burtă.

Își controlează bine masa, totuși, și nu se înclină prea alarmant pe viraje. Putere are destulă în variante de top cu două motoare și 517 cp pe care am avut-o în test. Cuplul maxim de 910 Nm catapultează pur și simplu EX90 către orizont cu verva unui vehicul mai mic și mai ușor și te face să te simți destul de invincibil când îl conduci. Știind că e un Volvo care pune extra preț pe siguranță concretizează și mai bine sentimentul.

Având în vedere masa și puterea lui EX90, consumul afișat la finalul zilei de 25 kWh/100 km e unul chiar rezonabil. Ce m-a surprins e că și după segmentele de autostradă unde am prins multe drumuri în lucru și am avut limită de 80 km/h sau chiar 60 km/h în unele locuri pe distanțe destul de lungi, consumul mediu nu a scăzut niciodată sub 24 kWh/100 km. Nici unde am mers mai mult cu 130 km/h nu a sărit de 25 kWh/100 km, chiar dacă am mai apăsat pedala de câteva ori să mai simt cuplul abundent.

Deși prefer în general mașinile mai joase, mai ușoare și mai sportive – sunt foarte curios de Audi A6 e-tron și Mazda 6e din acest tur – înțeleg atracția pentru un SUV Volvo mare pe electroni și aproape că-mi doresc unul acum. Ce m-a surprins a fost că deși l-am încărcat numai de la stații care puteau livra cel puțin 300 kW, EX90-ul nostru nu a tras mai mult de 143 kW, deși l-am încărcat și de la 37% cu o temperatură ambientală (teoretic) aproape ideală pentru a-l vedea apropiindu-se de puterea sa maximă de încărcare de 250 kW.

Și sincer, pe porțiunea de drum național de azi l-am simțit ceva mai incisiv. Sau o fi fost de la monotonia provocată de cei 500 de kilometri parcurși azi pe autostradă?

Radu Hângănuț (Euronews România)

Dacă Volvo EX90 ți-ar fi coleg de clasă, ar fi elevul acela înalt, cu părinți bancheri mutați în urmă cu un an dintr-o țară nordică, olimpic la toate științele exacte și pe care nici nu ai tupeu să îl întrebi dacă se bagă la chiul de la franceză, pentru că îți e clar că nu cunoaște conceptul compromisului de la principii.

EX90 vine printre noi cu aceleași elemente clasice Volvo, devenite în timp aproape pop-culture, dar demonstrate la fiecare metru de asfalt pe care mașinile din această familie rulează cu siguranța cu care delfinul înaintează în apă, indiferent de relief și adâncime. „Since 1959” încrestat pe catarama centurii de siguranță e statementul final al unui brand care, în esență, a inventat siguranța rutieră așa cum o știm azi, a dat-o lumii să o consume (și apoi să o ignore, când lumea și-a luat-o-n cap) și acum defilează cu ea. Când îți permiți să scrii asta, e clar că ai pus în mașină mai multe airbag-uri și sisteme de siguranță decât or fi având cele mai multe dintre spitalele orășenești de la noi.

Deși este de departe cea mai corpolentă mașină din caravana noastră, pe Grossglockner Hochalpenstrasse mișcările sunt duioase și linie, chit că sunt munți cu vârfuri mai mici decât înălțimea de 1747 mm. Nu se pierde pe viraje și nu îți lasă nicio impresie anapoda. Nici nu ar avea cum. Că de aia e Volvo. În schimb, din dimensiunile pantagruelice te alegi cu ce e mai bun: un portbagaj mare în forma standard (689 litri cu scaunele 6 și 7 puse la somn), uriaș dacă rabatezi bancheta (2135 de litri) și în continuare decent dacă vrei să duci familia și gemenii vecinilor în concediu (324 litri).

Și la capitolul consum am rămas plăcut surprins. Ai zice că are baterie mare, deci are de unde să ducă mult și bine. Așa e. Dar are și 3 tone atunci când o lansezi pe drum cu oameni și bagaje. Totuși, într-o zi de urcări consecutive la cota 2500, coborâri și autostradă, consumul a rămas apropiat de zona oficială: în jur de 22 kwh/100 km.

Dar nu am aprecia lucrurile bune dacă nu ar fi și cele la care să strâmbăm din rât. Minimalismul cu care Volvo ne obișnuise și felul în care ascundea tehnologia așa încât să servească și nu să orbească pare că, odată cu EX90 și frații lui, rămâne specific generațiilor anterioare. În EX90, totul se întâmplă în ecran. Dar totul. Poate prea totul. Una e să reglezi temperatura dintr-un meniu și cu totul altceva e să pornești luminile, să reglezi volanul și să deschizi torpedoul accesând pagini și selectând bife de lângă butonașe.

Marco Badea (Explicativ.com)

Știți băiatul ăla care iese mereu în cămașă, are o siluetă atletică, e îmbrăcat smart casual și întorci capul după el pentru că are atitudine? Știți femeia aceea îmbrăcată în rochie de mătase fină, mulată pe corp, cu pantofi cu toc înalt și buclele în vânt, după care întorc toți bărbații capul?
Fix așa e Volvo EX90. Mașina asta are o atitudine aparte pe șosea, iese în evidență prin eleganță și te responsabilizează atunci când o conduci. La volanul acestei mașini nu prea poți să te enervezi, căci condusul Volvo EX90 e ca o sesiune de terapie. Poți să-ți aduni gândurile, te simți protejat de mașină, iar confortul este la cel mai înalt standard pe care eu l-am întâlnit până acum pe o mașină.

Cu alte cuvinte, Volvo EX90 e ca un profesor care te învață cum să mergi galant pe drumurile publice. Nu ai nevoie să impresionezi pe nimeni cu nimic, să calci accelerația sau să bruschezi mașina în viraje pentru adrenalină. Volvo EX90 nu e o mașină care să te facă să vrei asta. O să vrei să o simți cu totul când o conduci. Și ai ce să simți din plin.

Am cam abuzat de masajul în scaun în timp ce am condus din Austria în Elveția. Am încercat mai multe programe, căci dispune de câteva, iar opțiunea asta nu e doar un lux, cum ar crede unii, e special gândită pentru a te revigora din mers la drumuri lungi.

În plus, mașina are sistem cruise control adaptiv extrem de inteligent și care e atât de fin încât nici nu-l simți. Se adaptează singură la drum, se reglează singură și pe citirea vitezelor de pe indicatoare și nu te smucește în momentul în care preiei tu controlul complet. Totul e silențios. E cea mai antifonată mașină în care am mers vreodată.

Mai mult, sistemul one pedal drive e extrem de eficient. Pur și simplu nu mai ai de ce să folosești frâna, pentru că Volvo EX90 frânează imediat după ce ai luat piciorul de pe accelerație (dacă ai activat acest sistem).

Am spus de mașina asta că e ca un profesor mai ales pentru că te face să mergi regulamentar pe șosea și să te și simți foarte bine că faci asta, fără să mai fii panicat că îți dă unul fleșuri din spate, altul te claxonează sau cineva se grăbește și te depășește prin dreapta.

Mașina asta te disciplinează prin modul în care te face să te simți la volanul ei. Te simți valoros și că aparții unui standard mai înalt. Iar sentimentul ăsta bate orice formă de adrenalină de meltean indignat că pe drumurile din Europa se merge respectând regulile, nu încălcându-le.

Mașina asta are și un sistem atât de fin de muzică încât, și dacă dai volumul la maxim, te auzi cu ceilalți pasageri fără să țipi. Doar eventual ridici puțin mai tare vocea. Totul e atât de clar gândit încât simți că ești într-o mașină scumpă.

Iar la intrarea în Elveția am ascultat „Contratimp”, piesa Anei Coman, și s-a potrivit de minune, căci mașina asta are ceva din metafora melodiei și nu te lasă să faci pași haotici în trafic. Îți impune un ritm calculat. Altfel spus, contratimpul în Volvo EX90 ar fi orice abatere de la reguli, pe care mașina asta te învață să o corectezi.

Cât despre autonomie, e o mașină electrică perfectă, aș spune eu. Am încărcat o singură dată și am condus 536 km împreună cu colegul Adi Mitrea. Consumul mediu a fost de 20 kWh/100 km, iar la final de zi am avut o autonomie de 535 km.

Mircea Meșter (Autocritica)

Volvo EX90 duce mai departe în era electrică ideea de apartament pe roți pe care fratele lui termic încă în putere, XC90, a construit-o cu atenție vreme de mulți ani. Practic, e genul de mașină în care intri și te întrebi dacă nu cumva ai nevoie de autorizație de construcție, nu de permis de conducere. Este, de departe, cea mai voluminoasă, înaltă și grea mașină din turul nostru, un pachebot scandinav pus pe șosea.

Cu gândul ăsta am plecat la drum pe trei pasuri elvețiene: Furka, Grimsel și Susten. Doar că, după primii 20 de kilometri de serpentine, am uitat complet că sunt la volanul unui SUV de 2,7 tone. M-am trezit instinctiv că „croșetez” virajele (cu simț), că mașina mă „îmbracă” și ascultă comenzile. Pentru o mașină de aproape 5 metri, EX90 este șocant de agil și de bine legat dinamic atunci când plimbarea ta este plimbare, nu probă specială de raliu.

Sigur, fizica nu iartă pe nimeni. La coborâre, simți inerția gabaritului care te-ar arunca-n nas dacă ai fi necugetat. Partea bună este că Volvo a transformat gravitația într-un super-încărcător. Pe spectaculoasa coborâre de 18 kilometri de pe Susten Pass, un extaz vizual pe care-l recomand oricui are nevoie de terapie naturală, EX90 a pus înapoi în bateria de 107 kWh nu mai puțin de 8 procente! Adică vreo 8,5 kWh. Pe românește, a încărcat singur, din frâne, mai repede decât o face o stație AC de 11 kW de acasă sau de la hotel.

Pe atmosferă, EX90 e un amestec de casă suedeză înfiptă la margine de pădure și arhitectură angulară a vreunei săli de concerte din Oslo. Primul contact cu interiorul minimalist e un amestec de confuzie și admirație. Unde sunt butoanele? De ce cruise controlul se activează apăsând maneta de viteze în jos, ca într-un joc de-ăla de-a v-ați ascunselea tehnologic? Dar după ce te împrietenești cu logica suedeză, ai o revelație. Totul e simplu. Ecranul mic din fața ta îți dă fix ce ai nevoie, clar și concis. Iar tableta aia imensă din centru e ca la Tesla, dar mai bună. Fie și pentru că are Apple CarPlay perfect integrat și Google Maps nativ.

Și apoi e confortul. Scaunele sunt atât de bune, încât cobori mai odihnit decât te-ai urcat. Funcția de masaj a fost abuzată pe autostradă, recunosc, ocupându-se de spatele meu muncit. Spațiul e monumental – între creștetul meu și plafon cred că mai încape un cap. Iar materialele sunt o lecție de design: lână, textile reciclate, piele ecologică fină. Un living scandinav mobil. O bilă albă uriașă pentru sistemul audio de bază Bose, care se aude neașteptat de bine. Nu pot să zic că nu merită să spargi pușculița pentru Bowers & Wilkins, opțiunea de top, dar vei avea oricum parte de muzică bună.

Și după toată alergătura asta, cu trei pasuri și autostrăzi, consumul: 19 kWh/100 km. O valoare minunată pentru câtă umbră face mașina asta pe șosea. Vreo 563 de kilometri autonomie reală calculată pe ce-am făcut și traversat în ziua de ieri. Cea mai mare dintre toate mașinile din tur.

Constantin Ciobanu (Autocritica, Adevărul)

Zece metri pătrați sunt un fel de moșie pe Pasul Stelvio, iar pe trecătoarea Gavia suprafața asta te transformă în latifundiar. Atât de bogat am fost azi la volanul lui Volvo EX90 pe aceste trecători.

Cei 321 de kilometri parcurși astăzi par puțini, dar au însumat aproape 8 ore de condus. Partea bună este că EX90 nu a avut nevoie de încărcare astăzi deși am avut în față o zi care a presupus traversarea a trei trecători. Elveția ne-a mai scos în cale pasul Julier – o cățărare până la 2.284 metri. Coborât puțin să umplem plămânii cu oxigen pentru imperialul Stelvio și cei 2.758 metri, iar finalul de zilei ne-a prins pe „cărarea” Gavia care și ea urcă până la 2.620 metri. Mult alpinism astăzi, dar Volvo încă mai avea în baterie 33% grad de încărcare. Mașina este extrem de eficientă în a recolta energie. Consumul mediu fiind de 21 kWh/ 100 km.

Marele de la exterior se regăsește și la interior. Astăzi m-am alintat la volan cu masajul oferit de scaune și ceva mai multe grade la interior pentru că afară a plouat continuu, și pe alocuri am văzut temperaturi exterioare de 7-8 grade Celsius. Suspensia asigură acel confort pe care-l aștepți de la un astfel de cuirasat, în schimb masa te obligă la cumpătare. Îi vei simți kilogramele la frânare și ușoara tendință de a se înscrie pe o trasă mai largă decât ți-ai dori.
Un model impresionant, care pierde puțin din identitatea frumoasă a mărcii suedeze prin adoptarea unor soluții ergonomice „inventate” de alt constructor. Prea mult din socializarea cu acest model se realizează via display-ul central.

Dragoș Băltățeanu (Autocritica, Auto Test)

Volvo EX90 face parte din noul val de automobile electrice de la constructorul scandinav. E cel mai mare din regnul său, fiind practic omologul lui XC90, mult mai cunoscutul SUV suedez full-size cu motorizări termice sub capotă.

E mare, are șapte locuri, e practic un soi de garsonieră premium pe roți. Merge ca un covor plutitor oferind aceea senzație aparte pe care am mai întâlnit-o la o marcă de SUV-uri britanice. Pe hârtie, e cumva prea mare pentru ce ne-am strâns să facem aici în EUROCHARGE by Schaeffler. Pentru anumite trecători montane, EX90 e lat cât drumul, dar totuși a valsat pe șoselele alpine cu o grație ieșită din comun și parcă în ciuda celor 2,7 tone pe care le afișează în buletin.

Direcția este bine echilibrată, caroseria nu se înclină prea mult, știi mereu unde ești pe drum, iar modul one-pedal îți permite să cobori fără a atinge frâna și să mai recuperezi ceva energie. În programul de azi am făcut 323 kilometri pe vreme mixtă, din care o bună bucată a fost parcursă pe autostradă, apoi drumuri vălurite prin văile montane plus Ronda Sella, turul pasurilor din Dolomiți. 5 ore și 24 minute de condus, 21 kWh/100 km și 35% baterie rămasă la finalul zilei. Nu a fost nevoie de încărcare.

Am apreciat comportamentul rutier, confortul de pachebot pe autostradă și sistemul audio Bose care azi a redat cele mai bune coloane sonore. Dar e un pic complicat cu comenzile digitale de inspirație Tesla pe care Volvo a decis să le adopte. Am căutat prin meniuri minute bune să găsesc butonul digital pentru dezaburirea lunetei. Este ascuns în meniul de climatizare. Dar totul ține de obișnuință. În timp, ajungi să apreciezi ecranul din fața volanului ce oferă informații clare și concise cu grafică impecabilă și sistemul multimedia cu Android Automotive și Google Maps nativ. 

Dan Scarlat (Top Gear România)

EX90 este cel mai scump, sigur, puternic, încăpător și greu Volvo care a existat vreodată. Mai mult, excluzând versiunea cu ampatament lung a lui S90, disponibilă doar în China, EX90 este și cel mai lung Volvo din toate timpurile. Așadar, vorbim despre un campion absolut al „excesului scandinav” (un termen oricum complet neobișnuit), dar care își propune, în același timp, să fie o opțiune cât mai ecologică.

Stilistic, EX90 nu aduce un salt major, ci se încadrează natural într-o evoluție a actualului limbaj Volvo, lansat odată cu XC90 acum mai bine de 10 ani. De fapt, pare că XC90 și EX30 au făcut un copil care suferă de gigantism. Și care a ieșit special, în cel mai pozitiv sens, datorită „ochișorilor” care clipesc (pentru cine nu știe, EX90 folosește un sistem de faruri escamotabile, în care unitățile LED principale sunt acoperite cu capace mobile ce integrează DRL-uri și care se ridică automat la activarea luminilor de noapte).

Totuși, un design într-o linie deja conservatoare nu înseamnă absența completă a unei revoluții. În această perioadă de schimbare rapidă a normelor, Volvo nu stă pe loc, iar progresul alege deseori căi care pot da bătăi de cap… conservatorilor. EX90 include multe modificări în ergonomia tradițională Volvo: mânerele ușilor sunt pentru prima dată retractabile (din rațiuni aerodinamice), iar reglajele oglinzilor exterioare, ale volanului, climatizării ș.a. se fac din meniul tabletei și prin butoane pe volan. Aceste schimbări pot părea neobișnuite pentru clienții tradiționali Volvo, dar probabil vor fi extinse la întreaga gamă în viitor. Din acest punct de vedere, EX90 reprezintă un salt comparabil cu cel adus de XC90 acum un deceniu.

Am condus acest model în cea mai lungă zi din tur, aproape 1.200 km, în mare parte pe autostradă. Deși este cel mai mare Volvo construit vreodată, consumul s-a dovedit foarte bun: aproximativ 23 kWh/100 km, ajutat, e adevărat, de multe porțiuni line și favorabile pe traseu. Confortul a fost însă regal, grație scaunelor mari cu funcție de masaj, spațiului generos și antifonării excelente.

este un proiect susținut de SCHAEFFLER

Încărcat de
OMV eMotion

Green Partner
BT Leasing

Pus pe șosea de
Michelin

Tehnologizat de
Server Config