ADN electric

Era modernă a electricelor Nissan a început odată cu Leaf. Dar, de-a lungul istoriei, producătorul japonez a mai cochetat în câteva rânduri cu mașinile alimentate de baterii.

Nissan este unul dintre pionierii electrificării în segmentul auto. Debutul global al lui Leaf a reprezentat unul dintre cele mai importante momente recente atât în istoria constructorului nipon, cât și la nivelul piețelor unde activează Nissan.

Leaf a fost modelul care a reușit să scoată mașinile electrice din zona subiectelor tabu și să pună în fața publicului avantajele unei mașini care funcționează doar cu energie electrică stocată în baterii. Pentru unii, succesul trebuie să poată fi citit în cifre. Iar dacă mergem în această direcție, trebuie să vă spun că în septembrie 2020, Nissan a raportat jumătate de milion de exemplare Leaf produse din 2010 și până atunci. Pentru alții, succesul este exprimat și prin elemente care nu pot fi cuantificate, iar aici includ popularitatea. Leaf punctează bine și la acest capitol, modelul japonezilor fiind unul dintre cele mai cunoscute la nivel global.

Pentru cei mai mulți dintre noi, Leaf reprezintă punctul de start Nissan în segmentul mașinilor electrice, însă istoria producătorului japonez în domeniul electrificării ascunde o mulțime de povești care încep cu multe zeci de ani în urmă.

Tama Electric: răspunsul la criza economică

După al Doilea Război Mondial, Japonia nu se afla în cel mai bun context economic. Piața asiatică suferea crize importante atât în sectorul petrolier, cât și în sectoarele de bunuri și hrană, iar schimbările impuse de forțele aliate abia începea. Surplus apărea în sectorul energetic, întrucât nu existau consumatori mari, iar la încurajările conducerii au apărut o mulțime de start-up-uri în sectorul auto care au adus pe piață mașini electrice. Mulți dintre cei care lucrau în industria aeronautică s-au reprofilat și au continuat în sectorul auto.

Tokyo Electro Automobile Co (parte a Tachikawa Aircraft, companie care mai târziu va deveni Prince Motors, iar în 1966 va fuziona cu Nissan Motor Co.) a fost una dintre companiile care a propus un astfel de proiect. Compania a prezentat în 1947 prototipul unui vehicul electric cu două locuri și o sarcină maximă utilă de 500 de kilograme. Vehiculul utilitar s-a numit Tama, denumirea fiind aleasă după regiunea în care era amplasată uzina.

Tama Electric. Foto: Nissan

A fost produsă și o variantă cu două portiere și patru locuri. Echipată cu baterii plumb-acid care putea fi înlocuite, Tama propunea o autonomie de circa 65 de kilometri și o viteză de top de 35 km/h, motorul electric fiind capabil să dezvolte 4.5 cai putere.

Prairie Joy EV: ajutor pentru cercetătorii din zona Arctică

Primele aplicații în masă ale bateriilor litiu-ion au apărut în segmentul gadget-urilor. Mai precis, pe telefoane mobile și laptop-uri. Mulți s-au întrebat dacă acest tip de baterie poate fi scalat pentru a fi integrat și pe o mașină, iar inginerii Nissan au venit cu răspunsul afirmativ.

Modelul s-a numit Prairie Joy EV și a fost primul model electric cu baterii litiu-ion cilindrice. Prezentat la Salonul Auto de la Tokyo din 1995, vehiculul cu emisii zero a venit cu mult timp înainte ca publicul să înțeleagă sau să accepte ideea din spatele dezvoltării lui.

Câteva luni mai târziu, Nissan a anunțat că va produce Prairie Joy EV într-o serie limitată. Mai precis, doar 30 de unități au fost produse, toate fiind destinate unor corporații nipone.

Prairie Joy EV. Foto: Nissan

Dar unul dintre exemplarele Prairie Joy EV a reușit să iasă în evidență. În anul 2000, inginerii Nissan efectuau o serie de teste în condiții de iarnă la centrul din Hokkaido. Proprietarul hanului în care aceștia stăteau știa că echipa niponă care explorează zona Arctică are nevoie de un vehicul electric, iar acesta a fost momentul în care s-a născut un parteneriat între exploratori și constructorul auto.

Timp de șase ani, un exemplar Prairie Joy EV a fost utilizat în Ny-Alesund, Svalbard, Norvegia. Zilnic, modelul electric cu o autonomie de 200 de kilometri era utilizat de exploratori pentru drumul pe care îl aveau de parcurs de la centrul de cercetare până în orașul norvegian sau la aeroport. În plus, mașina cu baterii era folosită și în timpul observațiilor și măsurătorilor meteorologice.

Exemplarul Prairie Joy EV folosit de echipa de cercetători. Foto: Nissan

În 2006, după 6 ani în care Prairie Joy EV a funcționat fără defecțiuni, exploratorii au fost nevoiți s-o retragă din activitate din cauza apariției unei probleme necunoscute. Exemplarul a fost trimis la Nissan pentru investigații și analiză, iar mecanicii au descoperit că unul dintre condensatori a fost deconectat. După remedierea problemei, mașina a pornit fără alte modificări, dovedind astfel că modelele cu baterii litiu-ion pot oferi fiabilitate și în condiții dificile.

Altra EV: 3 în 1

E un SUV? E un monovolum? E un break? Nu, e Nissan Altra, răspunsul producătorului nipon la cerințele publicului aflat în căutarea unei mașini spațioase care să poată fi utilizată și pe drumurile mai puțin prietenoase.

Nissan Altra EV a fost expus în fața publicului prezent la Salonul Auto de la Los Angeles din 1997. Modelul a fost produs în circa 200 de unități și a fost gândit pentru companiile de servicii. În SUA, Altra EV a fost utilizat de Southern California Edison Company, Pacific Gas and Electric Company și de Los Angeles Department of Water and Power. Ba mai mult, pentru o perioadă scurtă de timp puteai închiria un astfel de exemplar din parcarea Aeroportului Internațional din Los Angeles.

Altra EV a fost echipat cu un motor electric cu 83 de cai putere și cu o baterie Li-Ion formată din 12 celule. Autonomia anunțată era de circa 130 de kilometri, iar viteza de top se oprea în dreptul valorii de 120 km/h.

Nissan Altra EV. Foto: Nissan

Hypermini, star la Hollywood

La scurt timp de la debutul lui Altra EV, Nissan a demarat proiectul pentru dezvoltarea unui model electric de oraș. Rezultatul s-a numit Hypermini și a fost prezentat în 1999.

Modelul de oraș avea două locuri și folosea o baterie capabilă să asigure o autonomie de până la 115 kilometri. Viteza maximă era de 100 km/h, iar mașina dispunea și de un sistem de încărcare prin inducție la prize AC.

La fel ca în cazul multor mașini electrice experimentale, Hypermini se adresa agențiilor naționale și corporațiilor din Japonia și SUA. Hypermini a luat parte și la un program de car-sharing desfășurat în Yokohama, însă popularitatea modelului a crescut odată cu aparițiile în filmele Sleepover și The Princess Diaries 2. Publicul nipon a îndrăgit și mai mult micuțul model electric de oraș, acesta primind un rol în seria animată Shigofumi.

Pivo: bubble car-ul electric

Epoca bubblecar-urilor a apus, însă acest lucru nu i-a împiedicat pe oficialii Nissan să vină în fața publicului cu un prototip modern axat pe tușele specifice microcar-urilor din anii ’50-’60.

Primul concept gândit sub această filozofie s-a numit Pivo și a fost expus în premieră în timpul Salonului Auto de la Tokyo din 2005. Prototipul complet electric se adresa mediului urban și folosea baterii Litiu-Ion ușoare, grupate într-un pachet compact. La interior exista spațiu pentru trei pasageri (1+2), iar cabina se putea roti complet (în loc să mergi în marșarier, întorceai cabina în cealaltă direcție și porneai). La interior, Nissan a introdus sisteme care puteau fi controlate doar prin simpla atingere a unor zone speciale (tehnologie care astăzi și-a găsit locul pe multe mașini de serie), iar un sistem de camere și monitoare ofereau o vedere completă a împrejurimilor (o variantă spartană a sistemului de azi denumit Intelligent Arround View Monitor).

A doua versiune a prototipului s-a numit Pivo 2 și a fost prezentată în 2007. La interior, Nissan a introdus un asistent (Robotic Agent System) care monitoriza condițiile de trafic și folosea un sistem vocal pentru a-i ajuta pe șoferi să-și mențină starea pozitivă. Cum s-a ajuns aici? Nissan a pornit de la un studiu care spunea că șoferii cu o atitudine pozitivă au mai puține accidente. O altă caracteristică specifică a lui Pivo 2 erau roțile care putea vira la 90 de grade, astfel încât manevrele din zonele aglomerate să fie mult mai simple.

A treia variantă a conceptului electric s-a numit Pivo 3 și a debutat în 2011. Dar spre deosebire de primele două concepte, Pivo 3 era dezvoltat pe o arhitectură apropiată de cea a mașinilor electrice de serie. În același timp, Nissan venea cu un concept ale cărui motoare electrice erau integrate la nivelul roților și cu abilități urbane excelente (întoarcerea completă dintr-o singură mișcare putea fi făcută și pe străzi late de doar 4 metri).

Odată cu Pivo 3, Nissan introducea și sistemul Automated Valet Parking, un asistent capabil să parcheze mașina fără ajutorul șoferului. Prin intermediul unei aplicații de mobil, mașina putea fi chemată și într-un anumit punct pentru a prelua șoferul (funcție asemănătoare cu Summon-ul disponibil pe modelele Tesla).

Nissan Leaf: mașina electrică globală

În 1 august 2009, Nissan organiza o conferință de presă în Japonia. Scopul? Prezentarea noului Leaf, primul model electric global dezvoltat de constructorul nipon.

Leaf a fost caracterizat atunci drept un model electric cu preț accesibil a cărui autonomie reală ajunge la 160 de kilometri. Modelul era gata să atace piețele din Japonia, SUA și Europa, debutul comercial fiind programat pentru 2010.

Nissan Leaf este o realizare extraordinară, una cu care toți angajații Nissan se pot mândri. Am lucrat continuu pentru ca acestă zi să devină realitate: prezentarea unei mașini de serie cu emisii zero. Este primul pas al unei călătorii care se anunță interesantă, atât pentru oamenii din întrega lume, cât și pentru Nissan și industria auto

Carlos Ghosn, CEO Nissan în 2009.
Foto: Nissan

În aproximativ 3 luni de la deschiderea listelor de rezervări, aproape 12.000 de europeni și-au arătat interesul pentru achiziționarea unui Leaf. De cealaltă parte, americanii și niponii bifaseră încă 23.000 de unități. În momentul prezentării, Nissan a promis un model electric cu preț accesibil, iar europenii îl puteau comanda pentru mai puțin de 35.000 de euro.

Imediat după debut, Nissan Leaf a reușit să convingă specialiștii din domeniu, motiv pentru care a primit titlurile de 2011 European Car of the Year și 2011 World Car of The Year.

În România, prima generație a lui Leaf nu a fost importantă niciodată în mod oficial, exemplarele mai vechi care circulă acum pe străzi fiind aduse de proprietari din alte țări europene.

Prima versiune Leaf folosea o baterie de 24 kWh, însă pe parcursul carierei, niponii au venit cu o variantă a cărei baterie a crescut la 30 kWh.

Nissan a subliniat încă de la început faptul că Leaf nu reprezintă doar un experiment, iar pentru cei sceptici, confirmarea a venit în 2017, odată cu lansarea celei de-a doua generații.

Acum, Leaf putea fi comandat oficial și în România, iar odată cu transformarea exterioară binevenită, au fost introduse și noutăți în dreptul pachetului motor electric-baterie.

Motorul electric dezvoltă 150 de cai putere (+39 CP față de prima generație), iar bateria are o capacitate de 40 kWh, energie suficientă pentru o autonomie de 270 de kilometri. Pentru a testa apetitul publicului, Nissan a introdus și o variantă ceva mai puternică. Se numește Leaf e+ și propune un motor electric cu 215 CP și o baterie de 62 kWh care asigură o autonomie de 385 de kilometri.

Nissan e-NV200: mașina de înghețată

Succesul lui Leaf i-a determinat pe oficialii Nissan să pluseze cu încă o electrică, de această dată utilitară: e-NV200. Dezvoltat pornind de la vehiculul comercial NV200, modelul electric a fost gândit pentru piețele din Europa și Japonia.

Pentru cei care încă nu reușeau să vadă calitățile unei utilitare electrice, Nissan a pus la punct o serie de proiecte menite să atragă publicul. Primul dintre ele a fost mașina de înghețată. Printr-un parteneriat cu Mackie’s, o afacere de familie din Scoția, Nissan a transformat un e-NV200 într-o mașină de înghețată.

Foto: Nissan

Exemplarul a avut la bază un prototip al utilitarei, iar pentru ca înghețata să rămână la temperatura potrivită, Nissan a optat pentru sisteme de răcire alimentate de baterii care și-au îndeplinit scopul primar (second-life battery) și pentru o serie de panouri solare.

Al doilea proiect special lansat pe baza lui e-NV200 a fost un magazin ambulant utilizat în zone mai greu accesibile. Proiectul s-a desfășurat în Oku-Aizu, o regiune din nord-estul Japoniei.

Foto: Nissan

Magazinul cu îmbrăcăminte din Aizu a fost gândit de Nissan împreună cu specialiștii din cadrul institutului din Rakuten și de la Universitatea din Aizu. Un e-NV200 a fost transformat în cabină de probă și magazin de haine pentru locuitorii zonei istorice din Aizu. În plus, cei care veneau să probeze hainele beneficiau și de ajutorul unor specialiști în modă aflați la un click distanță.

În Parcul Național Chubu-Sangaku din Japonia, Nissan a introdus un e-NV200 transformat în bucătărie pentru un restaurant-cort. Toate accesoriile foloseau energie electrică oferită de baterii, iar regiunea nu a fost afectată în niciun fel de turiștii care serveau masa gătită în utilitara constructorului nipon.

Pe parcursul ultimilor ani, Nissan a mai semnat o serie de parteneriate cu diverse companii pentru transformarea vehiculului comercial într-un partener potrivit pentru afaceri.

Nissan Sylphy Zero Emission: avangarda din China

Piața auto din China a reușit de-a lungul timpului să doboare o serie de recorduri în materie de înmatriculări. Iar mulți constructori (inclusiv din Europa) au înțeles că regiunea asiatică reprezintă un punct de interes important.

La fel s-a întâmplat și în birourile Nissan, iar în 2018, japonezii au lansat Sylphy Zero Emission, primul model al companiei gândit special pentru piața din China. Pornind de la structura lui Nissan Leaf, Sylphy Zero Emission s-a transformat într-un sedan compact care să satisfacă nevoile publicului din China.

Sedanul este produs în China, iar conform ciclului de testare specific pieței asiatice, modelul poate parcurge până la 338 de kilometri cu o singură încărcare a bateriilor.

Ariya

Nissan Ariya este primul SUV al companiei nipone și a fost prezentat oficial în vara anului 2020. Totodată, Ariya este și primul model cu baterii Nissan realizat pornind de la o platformă dedicată modelelor electrice.

Odată cu Ariya, Nissan a pregătit o filozofie de design specială în centrul căreia se află un logo nou. Totodată, experiența acumulată în segmentul SUV-urilor (Qashqai este promotorul SUV-urilor de segment C în Europa) și în zona mașinilor electrice au dus la realizarea unui proiect gata să satisfacă cerințele majorității.

Spun asta pentru că Nissan promite până la cinci versiuni de motorizare+baterie.

Versiunea de bază se numește Ariya 63 kWh și după cum probabil ai remarcat din denumire, SUV-ul va fi echipat cu o baterie de 63 kWh. În acest caz, există un singur motor electric care va dezvolta 160 kW (echivalentul a 217 CP) și 300 Nm. Autonomia anunțată este de până la 360 de kilometri.

A doua variantă echipată cu un singur motor electric se va numi Ariya 87 kWh și va avea o baterie de 87 kWh care va asigura o autonomie de până la 500 de kilometri. În acest caz, inginerii Nissan au mai descătușat motorul electric, acesta urmând să dezvolte 178 kW (242 CP) și 300 Nm.

Nissan va oferi pe Ariya trei versiuni echipate cu două motoare electrice și cu sistemul de tracțiune integrală denumit e-4ORCE. Prima dintre acestea va fi echipată cu bateria de 63 kWh, iar cele două motoare electrice vor oferi 205 kW (280 CP) și 560 Nm. În acest caz, autonomia comunicată va fi de 340 de kilometri.

Varianta echipată cu două motoare electrice și bateria de 87 kWh va dezvolta 225 kW (306 CP) și 600 Nm, iar autonomia anunțată de niponi va ajunge până la 460 de kilometri.

Foto: Nissan

Vârful de gamă se numește Ariya e-4ORCE 87 kWh Performance. Cele două motoare electrice oferă 290 kW (394 CP) și 600 Nm, iar autonomia va fi de până la 400 de kilometri. Fiind o variantă ceva mai sportivă, Nissan spune că SUV-ul electric configurat în varianta Performance va putea accelera de la 0 la 100 km/h în 5.1 secunde. Nu-i la fel de rapid cu Nissan GT-R, însă performanțele anunțate dau peste cap calculele Hot Hatch-urilor compacte.

Producția lui Ariya va avea loc la uzina din Tochigi, Japonia, aceeași fabrică în care niponii asamblează modelul GT-R.

Bateriile lui Ariya vor putea fi reîncărcate la prize ultra-rapide cu o putere maximă de 130 kW, iar odată cu apariția SUV-ului electric, japonezii introduc pentru publicul european și configurația CCS (Nissan Leaf folosește un conector ChaDeMo, specific statelor asiatice).

Debutul comercial este programat pentru acest an, iar Ariya va reprezenta unul dintre pilonii principali în electrificarea completă a gamei Nissan.