Stațiile de încărcare din România: câte sunt, unde sunt, principalii actori și cum stăm față de alte țări

Piața de vehicule electrificate din România a crescut considerabil în 2022, iar odată cu ea s-a dezvoltat și infrastructura de încărcare. Câte stații noi au apărut anul trecut, în ce regiune a țării sunt cele mai multe puncte de încărcare și cât de rapide sunt acestea? Răspunsurile vin dintr-un raport realizat de compania de consultanță Roland Berger.

Compania germană de consultanță Roland Berger a publicat un amplu raport despre tendințele de pe piața de mașini electrice și plug-in hybrid din România în anul 2022. Raportul analizează înmatriculările de mașini electrice și plug-in hybrid în comparație cu principalele piețe globale și prezintă o radiografie detaliată a modului în care s-a extins rețeaua de stații de încărcare, atât din punct de vedere al numărului de stații și al puterii de încărcare, cât mai ales din punct de vedere al instituțiilor publice și private care oferă puncte de încărcare pentru clienți. 

De asemenea, raportul oferă o analiză și despre piața de car-sharing, care a cunoscut schimbări majore în ultimul an prin reducerea numărului de operatori. 

Nu în ultimul rând, analiza prezintă și o perspectivă a modului în care România încurajează sau nu achiziționarea de mașini electrice în detrimentul mașinilor cu motoare termice. 

Pe silențios dar de neoprit, electrificarea a luat pe sus lumea mobilității, cu avantaje evidente: o mașină electrică nu poluează, poate fi încărcată acum cu ușurință, presupune costuri reduse de întreținere și facilități fiscale. Misiunea PPC Blue este de accelera tranziția energetică în transport și construiește infrastructura de mobilitate în toată lumea.

Descoperă aici stațiile de încărcare potrivite pentru tine și mașina ta, acasă, la birou sau în tranzit.

România a depășit Spania și Italia la ponderea de electrice și PHEV

Pe parcursul anului trecut, românii au înmatriculat aproape 12.000 de mașini electrice, dintre care circa 6.800 de unități au fost Dacia Spring, care a avut astfel o cotă de piață de aproximativ 60%. Concurența dintre celelalte mărci a fost cu atât mai puternică cu cât numărul de modele electrice disponibile în România a ajuns la 62, comparativ cu cele 50 din 2021. 

Între timp, segmentul de vehicule plug-in hybrid a ajuns anul trecut la 3.500 de unități, în creștere cu 39%, chiar dacă oferta producătorilor a fost foarte apropiată cu cea din 2021 cu 76 de modele disponibile în loc de 75. Astfel, la dealeri au fost disponibile în total 138 de modele cu încărcare la priză, care au reprezentat 40% din numărul total de modele disponibile pe piața locală, un procent în creștere graduală de la 35% în 2021 și 25% în 2020. 

Evoluția numărului de mașini electrice și plug-in înmatriculate în România. Sursa: Raportul Romanian E-Mobility Index realizat de Roland Berger

Interesul în creștere al clienților a fost influențat puternic de programul Rabla Plus, care anul trecut a avut un buget aproape dublu de aproximativ 218 milioane de euro, în contextul în care bonusul a continuat să fie cel mai mare din Europa: 51.000 de lei, echivalentul a puțin peste 10.000 de euro. 

Practic, românii au înmatriculat în total în 2022 circa 15.000 de mașini electrice și plug-in hybrid, corespunzător unei cote de piață de 11,7% din totalul mașinilor noi înmatriculate în țară. Cu acest procent, România a depășit pentru prima oară Spania și Italia la proporția de mașini cu încărcare la priză în totalul înmatriculărilor de mașini noi. Ambele țări au oferit însă mai puțini bani pentru achiziționarea unei mașini electrice: cel mult 7.000 de euro în Spania și cel mult 5.000 de euro în Italia, potrivit unui raport al Asociației Constructorilor Auto din Europa (ACEA)

De departe, cea mai mare pondere a mașinilor cu încărcare la priză este în Norvegia, urmată de Suedia și Țările de Jos, în timp ce România este mai bine poziționată și decât Coreea de Sud sau Statele Unite ale Americii. 

Ponderea mașinilor electrice și plug-in hybrid în vânzările de mașini noi. Sursa: Raportul Romanian E-Mobility Index realizat de Roland Berger

Infrastructura de încărcare s-a dezvoltat în special în Transilvania

La sfârșitul anului 2022, în România existau 1.350 de locuri unde poți să încarci o mașină electrică, cu 34% mai multe decât în 2021. Un loc de încărcare poate avea una sau mai multe stații de încărcare, iar fiecare stație poate avea unul sau mai multe puncte de încărcare. 

În mai bine de jumătate dintre aceste locuri (58%), vitezele de încărcare oferite sunt de cel mult 22 kW, corespunzătoare încărcării la curent alternativ (AC). 40% dintre locurile de încărcare au cel puțin un punct de încărcare rapidă, corespunzătoare încărcării la curent continuu (DC), cu viteze cuprinse între 50 kW și 150 kW, iar în 2% dintre locuri există cel puțin un punct de încărcare cu viteze de peste 150 kW. 

În plus, în 76% dintre amplasamentele unde există stații de încărcare este disponibilă o singură stație de încărcare, astfel că în mai puțin de un sfert dintre aceste locuri vei găsi cel puțin două stații. O problemă prin care infrastructura din România este în dezavantaj clar față de Europa, acolo unde găsim astăzi huburi de încărcare mari, cu zone în care se află între 4 și 20 de stații de încărcare ultrarapide (350 de kW fiecare) în același loc.

În prezent, cele mai puternice stații de încărcare din România oferă o viteză de încărcare de 300 kW. 

Evoluția numărului de locuri unde poți încărca mașina electrică în România. Sursa: Raportul Romanian E-Mobility Index realizat de Roland Berger

Din punct de vedere al răspândirii geografice, în România există în prezent doar 9 județe cu peste 40 de locuri de încărcare: Cluj, Timiș, Bihor, Sibiu, Suceava, Iași, Brașov, Prahova și Constanța, dintre care primele patru au raportat și cele mai mari rate de creștere comparativ cu 2021. În plus, Cluj este și județul cu cea mai mare proporție de locuri unde există cel puțin o stație de încărcare rapidă: 60%. Cu alte cuvinte, rețeaua de stații de încărcare s-a dezvoltat cu precădere în Transilvania și în județele cele mai populare din punct de vedere turistic, adică Prahova și Constanța. În schimb, în numeroase județe din sud-estul României, cum ar fi Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița sau Brăila există mai puțin de 10 locuri de încărcare. Explicația este, de altfel, una extrem de simplă: stațiile de încărcare au fost amplasate in special acolo unde se vând cele mai multe mașini electrice și unde puterea de cumpărare a locuitorilor este mai mare. 

În București există în prezent aproximativ 300 de locuri cu stații de încărcare, dintre care cele mai multe se află în Sectorul 1, iar cele mai puține în sectorul 5. 

Numărul de locuri de încărcare în funcție de județ. Sursa: Raportul Romanian E-Mobility Index realizat de Roland Berger

Benzinăriile au avut cea mai mare rată de creștere a stațiilor de încărcare

Benzinăriile tradiționale se adaptează rapid la tranziția spre mașini electrice, iar raportul realizat de Roland Berger evidențiază cel mai bine acest lucru. Astfel, benzinăriile au raportat cea mai mare creștere procentuală a numărului de locuri care oferă stații de încărcare pentru mașini electrice.

La sfârșitul anului 2022, existau 164 de benzinării unde poți alimenta mașina electrică, comparativ cu 98 în 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 67% într-un singur an. În plus, benzinăriile sunt locurile unde ai cele mai mari șanse să găsești un punct rapid de încărcare, întrucât 74% dintre ele oferă puncte de încărcare rapidă, iar în 2% dintre ele găsești chiar puncte de încărcare cu viteze de peste 150 kW.

Unul dintre brandurile principale care a susținut această creștere este Enel, prin divizia dedicată Enel X Way: 350 de puncte de încărcare instalate în toată România până în martie 2023. Aplicația de încărcare a celor de la Enel, denumită Juice Pass, le permite utilizatorilor să încarce atât la stațiile din România, cât și la stațiile Enel X Way din Europa.

Prima rețea de benzinării care a dezvoltat stații de încărcare pentru mașini electrice a fost MOL prin brandul MOL Plugee, iar în prezent găsești stații de încărcare și în 22 de benzinării OMV și 16 benzinării Petrom din întreaga țară. Un număr apropiat de stații are deja și Rompetrol, companie care a început recent un nou proiect pe baza unui contract obținut în 2021 în urma unei licitații organizate de CNAIR. Astfel, Rompetrol a demarat deja utilizarea a 12 spații de servicii pe autostrada A1 (câte 6 pe sens), iar fiecare benzinărie va avea câte două stații de încărcare rapidă de 150 kW. Astfel, în total, Rompetrol va avea încă 24 de stații de încărcare rapidă. 

Nu trebuie să uităm nici prezența stațiilor proprii Tesla în România: 6 hub-uri de încărcare Tesla Supercharger se află astăzi la dispoziția clienților mărcii: București, Constanța, Pitești, Sibiu, Cluj-Napoca și Timișoara.

Pe de altă parte, autorii raportului au remarcat o creștere importantă și în privința stațiilor de încărcare disponibile la dealerii auto. De altfel, în ultimii ani, Grupul Volkswagen a dezvoltat în România rețeaua de stații de încărcare MOON, care oferă printre cele mai rapide puncte de încărcare. În total, vei găsi măcar o stație de încărcare la 152 de dealeri auto din România, în creștere de la 113 în 2021, iar în mai bine de jumătate dintre aceste locuri există și puncte de încărcare rapidă. Practic, în acest caz vorbim despre o creștere de 34% a numărului de dealeri cu stații de încărcare.

Creșterile de stații din aceste segmente nu au fost însă suficiente pentru a schimba liderul clasamentului, și anume segmentul reprezentat de magazinele de retail, de la cele de proximitate până la supermarketuri și hypermarketuri. În total, există 374 de astfel de locuri unde vei putea încărca mașina electrică, însă mai puțin de jumătate dintre acestea sunt rapide. De exemplu, Kaufland are o rețea de stații de încărcare în parcările hypermarketurilor din peste 30 de orașe din România, iar o parte dintre acestea sunt dezvoltate în parteneriat cu Renovatio, cea mai vastă rețea de stații de încărcare din România. 

Domeniul HoReCa este de asemenea bine reprezentat, întrucât 244 de hoteluri și restaurante din România oferă clienților posibilitatea de a încărca mașina. Doar în 9% dintre acestea există stații rapide de minim 50 kW, însă acest lucru este firesc în contextul în care stațiile lente sunt suficiente pentru încărcarea mașinilor electrice pe timp de noapte. 

Pe termen lung, este de așteptat că numărul de puncte de încărcare să crească semnificativ și în administrația publică, în special datorită acordurilor semnate în cadrul programelor PNRR: instituțiile publice ar urma să instaleze aproximativ 6.500 de stații de încărcare pe teritoriul României până în anul 2026. 

Numărul de locuri de încărcare în funcție de entitatea care îl găzduiește. Sursa: Raportul Romanian E-Mobility Index realizat de Roland Berger

Car-sharing: mai puțini operatori, mai multe mașini electrice

Înainte de izbucnirea pandemiei, una dintre tendințele de mobilitate în marile orașe din România a fost extinderea puternică a serviciilor de car-sharing. De exemplu, în 2020 existau nu mai puțin de 6 servicii prin care puteai închiria mașini pe termen scurt pentru a conduce până la locul de muncă. 

Restricțiile de circulație din perioada pandemiei și creșterea numărului de persoane care lucrează remote a generat o scădere a popularității serviciilor de car-sharing, astfel că la sfârșitul anului 2022 mai existau doar două: Spark și Citylink. Flota Spark este compusă exclusiv din mașini electrice, în special Dacia Spring, Skoda Citigo e iV sau Renault Zoe, în timp ce Citylink are în flotă și Dacia Spring, pe lângă mai mulți hibrizi Toyota. 

În ciuda scăderii numărului de operatori, numărul de mașini electrice disponibile pentru car-sharing a crescut la 600 de unități, comparativ cu cele aproximativ 500 disponibile la finalul anului 2021. 

Cum (nu) încurajează România tranziția la electrice

În ultimul capitol, autorii raportului atrag atenția că România încurajează achiziția de mașini electrice exclusiv prin programul Rabla Plus, fără să penalizeze în mod direct proprietarii de vehicule poluante, așa cum se întâmplă deja în numeroase țări din Uniunea Europeană. 

În plus, autorii atrag atenția că impozitul anual pentru mașini depinde exclusiv de capacitatea cilindrică a motorului, fără să se țină cont de tipul de carburant utilizat sau de emisiile de dioxid de carbon. În acest caz, regula este simplă: pentru mașinile electrice nu se plătește deloc impozit. În plus, hibrizii sunt avantajați în mod disproporționat, întrucât orice model mild-hybrid, hibrid clasic sau plug-in hybrid are o reducere de 95% la impozit, în ciuda faptului că modelele mild-hybrid au în general emisii mai mici cu numai 10% sau 20% comparativ cu motoarele termice care nu sunt echipate cu un astfel de sistem. 

În acest context, autorii raportului consideră că o soluție mai bună este ca impozitul să fie calculat în funcție de o serie de parametri precum valoarea de achiziție, numărul de kilometri, vârsta vehiculului, emisiile oficiale de dioxid de carbon și norma de poluare. În plus, autorii menționează că tipul de carburant ar putea fi de asemenea luat în considerare, în special pentru a descuraja înmatricularea unor modele vechi cunoscute pentru probleme legate de mediu. Hint: Dieselgate.

Nu în ultimul rând, autorii scot în evidență că, la fel ca numeroase state est-europene, România nu a implementat nicio zonă în care vehiculele poluante să nu aibă acces sau să poată circula doar contra unei taxe. State vest-europene precum Franța, Marea Britanie, Germania, Austria sau Italia au implementat diverse zone în care accesul cu mașini poluante este restricționat într-un fel sau altul. În schimb, în București au existat două proiecte pentru limitarea circulației mașinilor cu motoare care au cel mult norma de poluare Euro 2, însă acestea nu au fost implementate. Una dintre explicații este că parcul auto național este foarte îmbătrânit, în contextul în care circa 6,3 dintre cele 7,8 milioane de autovehicule au o vechime de peste 11 ani, iar autoritățile nu au vrut să riște pierderea de capital electoral.

O altă anomalie în acest sens este oferită de piața asigurărilor RCA. În luna februarie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a inclus pentru prima oară mașinile electrice în cadrul tarifelor de referință fără să existe vreo departajare în funcție de putere între un model precum Dacia Spring și un Volkswagen ID.5, deși în cazul mașinilor cu motoare termice unul dintre criteriile pe baza cărora se stabilesc prețurile este capacitatea cilindrică a motorului.

Pe baza datelor menționate în acest raport, compania de consultanță Roland Berger a calculat și un index de mobilitate, care a ajuns la 63 de puncte în 2022, în creștere cu 9 puncte comparativ cu 2021. Compania de consultanță estimează că România va ajunge la un index de mobilitate de 100 de puncte în anul 2025.