La începutul lunii septembrie am fost la Timișoara la evenimentul care a marcat oficial separarea diviziei Automotive a grupului german Continental într-o companie nouă și independentă cu numele Aumovio. Decizia strategică marchează un nou capitol pentru această divizie, chiar dacă în teorie puține sunt lucrurile care se vor schimba, cu excepția logo-ului: angajații Continental au devenit acum angajați Aumovio cu exact aceleași sarcini, iar contractele cu constructorii și furnizorii rămân în vigoare. 

Pe piața din România, noua companie Aumovio deține patru centre de cercetare și dezvoltare în Timișoara, Sibiu, Iași și Brașov și două unități de producție de componente auto în Timișoara și Sibiu. În total, Aumovio are în țara noastră circa 13.000 de angajați, dintre care peste jumătate sunt ingineri și specialiști IT care lucrează în centrele de cercetare și dezvoltare. 

Trecerea de la Continental la Aumovio a reprezentat o oportunitate pentru a înțelege mai bine o parte din activitatea angajaților de la centrul de cercetare și dezvoltare din Timișoara. De altfel, aici se află cel mai important laborator de testare Aumovio din Europa, atât din punct de vedere al expertizei tehnice a angajaților, cât și din punct de vedere al echipamentelor tehnice, care acoperă o suprafață de aproximativ 6.000 de metri pătrați. 

Cum se validează componentele auto proiectate de ingineri

Am pornit într-o călătorie de descoperire parțială a laboratorului de testare Aumovio alături de Ciprian Samfescu, Head of Qualification Laboratories Europe. Sau, mai pe românește, șeful laboratoarelor de calificare Aumovio din întreaga Europă. Pentru că timpul era prea scurt pentru a vizita toate laboratoarele, Ciprian ne-a făcut un traseu cu patru puncte esențiale, în care am văzut o parte din ceea ce înseamnă testarea și validarea unor componente auto înainte să ajungă pe mașinile de serie pe care le vezi în showroom-uri. 

În aceste laboratoare sunt testate componentele proiectate de ingineri în centrele de cercetare și dezvoltare Aumovio. Cu ajutorul unor echipamente hardware, componentele sunt evaluate pentru a simula comportamentul acestora pe o perioadă de 5, 10 sau chiar 15 ani, în funcțiile de specificațiile indicate de constructorul auto care a comandat componenta respectivă. 

Unul dintre cele mai importante teste are loc în așa-numita zonă de vibrații, în care echipamentele generează o gamă variată de vibrații aplicate asupra componentei respective, pentru a înțelege comportamentul acesteia în timp. Profilul de vibrație depinde de numeroși factori, iar printre ei se numără tipul de model pe care va ajunge componenta sau calitatea drumurilor pe care urmează să fie utilizat modelul respectiv. Da, asta înseamnă că un producător auto poate avea cerințe specifice dacă va vinde modelul într-o țară cu o infrastructură rutieră precară. 

În schimb, în camera climatică, o anumită componentă este „îmbătrânită” artificial prin rularea unor cicluri de temperaturi ce pot ajunge la 70 de grade Celsius sau chiar 120 de grade Celsius, în funcție de cerințele constructorului. Practic, camera climatică simulează comportamentul componentei pe o perioadă ce poate ajunge și la 15 ani. 

Un exemplu concret din acest laborator este testarea unui ecran care va juca rolul de sistem de infotainment pentru mașină. 

Avem profile standard care simulează ciclul zi-noapte pentru a vedea cum se comportă un display care stă permanent în soare pe parcursul zilei. Dacă modelul respectiv are și Head-up Display, atunci testăm și parbrizul. Un Head-up Display are multe componente mecanice și optice, iar imaginea se poate deforma chiar și în cazul unor abateri ale lentilei de numai un milimetru.

a explicat Ciprian Samfescu. 

Între timp, așa cum sugerează și numele, laboratorul de emisii electromagnetice este esențial pentru a testa dacă o anumită componentă funcționează la parametri optimi în medii zgomotoase precum autostrăzile sau în anumite condiții în care se produc interferențe. 

În fiecare țară există diverse reglementări pentru emisiile electromagnetice ale unui dispozitiv electronic. Standardele de testare au diverse limite pentru a ne asigura că nu suntem bruiați când trecem pe sub linii de înaltă tensiune sau pe lângă un transformator sau antene de telecomunicații.

a afirmat Ciprian Samfescu.

Testele au loc într-o cameră specială de testare în care nu există interferențe electromagnetice, iar inginerii generează un câmp electromagnetic cu ajutorul unei antene pentru a măsura emisiile efective ale componentei. Din interiorul acestei camere, comunicațiile cu mediul exterior se realizează doar prin fibră optică. 

Nu în ultimul rând, vizita a inclus și o experiență inedită în laboratorul acustic. Aici, tavanul și pereții sunt acoperiți cu vată minerală concepută sub formă de piramide pentru a disipa energia acustică, în timp ce podeaua are o fundație independentă. Camera este una de tip semi-anecoică, ceea ce înseamnă că sunetele nu sunt eliminate în proporție de 100%, întrucât podeaua nu „întreține” piramidele acustice de pe tavan și pereți. 

Aici ascultăm cu microfoane pentru a sesiza și cele mai mici zgomote ale componentelor sau așa-numitul „greieraș din mașină”. Putem folosi inclusiv manechini echipați cu microfoane pentru a testa zgomotul în anumite condiții specifice.

a explicat Ciprian Samfescu.

Un laborator util inclusiv pentru componente aeronautice

Un aspect important pe care l-am aflat pe parcursul vizitei a fost că aceste laboratoare, la fel ca și alte laboratoare din cadrul acestui complex, pot fi utilizate și pentru testarea și validarea unor componente care nu legătură cu industria auto.

De altfel, acest lucru poate fi atractiv pentru companii mai ales din perspectivă financiară, întrucât dezvoltarea unui astfel de laborator necesită investiții în echipamente de zeci de milioane de euro, dar și investiții în expertiză umană. 

Aici putem testa orice fel de componente electronice sau mecanice, nu doar din industria auto. Putem testa inclusiv componente din industria aviatică, întrucât cunoștințele noastre s-au dezvoltat atât de mult încât putem aborda și industrii conexe. Ce nu am avut până acum în România, dar există potențial și observăm o creștere, este (n.r – testarea de componente din) industria de sateliți spațiali.

a spus Ciprian Samfescu. 

Cu alte cuvinte, laboratorul de testare Aumovio din Timișoara are abilitatea de a-și asigura un flux constant de lucru inclusiv în perioadele în care cererea din partea industriei auto ar putea scădea în eventualitatea reducerii vânzărilor de mașini. 

În total, Aumovio deține în Europa cinci laboratoare de testare și validare. Pe lângă cel din Timișoara, care este cel mai important din cadrul companiei, Aumovio are încă două laboratoare în România, la sediile din Sibiu și Iași, și alte două în Germania, la Regensburg și Ingolstadt. 

Viitorul validării de componente: simulări software

Pe de altă parte, inginerii Aumovio privesc deja spre viitor. Un viitor în care, în mod ironic, laboratoarele de testare precum cel din Timișoara pe care l-am vizitat nu vor mai fi la fel de relevante în ecuația industriei auto. 

Principalul motiv este legat de faptul că validarea unui produs într-un astfel de laborator de testare, cu toate ciclurile de teste de vibrații, de temperatură, electromagnetice sau acustice pe care le presupune asta, durează 3-4 luni, în funcție de produs. În paralel, industria auto încearcă să scurteze termenul de lansare pentru noile modele, inclusiv ca urmare a presiunii venite din partea constructorilor chinezi. 

Soluția identificată este înlocuirea testelor de laborator cu simulări software. În esență, asta înseamnă aplicații software cu care inginerii vor fi capabili să realizeze integral designul unui produs cu toate componentele sale și apoi să simuleze comportamentul produsului din punct de vedere al vibrațiilor, al emisiilor electromagnetice sau din punct de vedere acustic prin diverse modele matematice. 

Va avea asta ca efect eliminarea completă a validărilor hardware utilizate în prezent? Ciprian Samfescu anticipează că astfel de simulări software vor deveni o practică obișnuită în industria auto într-un orizont de 5, maxim 10 ani. 

Astăzi, simularea software ne ajută doar când începem un design nou din cercetare-dezvoltare, pentru că nu suntem siguri care variantă de hardware este optimă. Totuși, tehnologia avansează foarte repede, iar eu cred că viitorul va fi unul în care simulările vor juca un rol foarte important. Probabil că în următorii 5-10 ani simulările software vor fi tot mai mult acceptate ca metodă de validare, fără teste hardware. Principalul motiv este că producătorii lansează modele noi și tehnologii noi în mașini într-un ritm mult mai alert decât în trecut, motiv pentru care vor avea nevoie de o validare mai rapidă a componentelor. 

Ciprian Samfescu.

În plus, pe lângă scurtarea timpului de dezvoltare și validare a unei componente, simularea software vine și cu avantajul unor investiții financiare mai mici, concentrate în special pe angajați cu expertiză de top, capabili să dezvolte aplicațiile necesare pentru simulările software.

Chiar dacă simularea software va câștiga teren, Ciprian Samfescu anticipează că, în viitor, inginerii cu specializări în chimie și fizică vor fi cruciali pentru companii precum Aumovio, întrucât expertiza în fizica materialelor va fi cel puțin la fel de importantă ca în prezent. Fără astfel de cunoștințe, o simulare software nu va avea rezultate optime. 

Ce implică Software Defined Vehicles pentru Aumovio

Conversația cu Ciprian Samfescu ne-a ajutat să înțelegem mai bine tipurile de teste hardware care au loc la laboratorul de validare din Timișoara și să ne facem o idee despre importanța simulărilor software în viitor. Totuși, software-ul este deja prezent în industria auto și este utilizat în cele mai diverse moduri inclusiv la Aumovio. 

Departe de zgomotul echipamentelor tehnice, despre software am vorbit ulterior pe larg cu Simona Belea, director executiv Aumovio Romania. Discuția a alunecat rapid spre unul dintre cei mai utilizați termeni în prezent când vine vorba despre viitorul mașinilor: Software Defined Vehicles (SDV). Lucru deloc surprinzător în contextul în care Simona Belea este, în același timp, Head of Autonomous Mobility Romania. Cu alte cuvinte, conduce și divizia Aumovio care dezvoltă produse pentru conducerea autonomă, inclusiv senzori și radare, elemente care stau la baza conceptului de Software Defined Vehicles.

Hai să ne gândim, de exemplu, la sistemul Lane Assist (n.r – sistem de asistență pentru menținerea benzii de rulare). Noi propunem clientului o soluție care implică componenta hardware și funcțiile software, iar software-ul rulează doar pe hardware-ul respectiv. În cazul Software Defined Vehicles nu mai există un pachet comun hardware și software, ci trebuie să producem o componentă hardware care să ruleze cu software de la orice alt furnizor, așa cum pe telefonul mobil poți să instalezi orice aplicație. Constructorii auto lucrează în prezent la conceperea unui standard (n.r – care să asigure compatibilitate software).

Simona Belea.

Inteligență Artificială și securitate cibernetică

Software-ul, cu toate ramurile sale, nu crește însă în importanță doar pentru validarea componentelor sau dezvoltarea unor sisteme autonome. De altfel, Simona Belea menționează specializarea angajaților pe securitate cibernetică, care devine esențială pentru protejarea sistemelor de acces în mașini, mai ales că tot mai multe telefoane mobile se transformă în „chei” de acces. 

Este important să putem să anticipăm ce nevoi vor veni peste noi din punct de vedere al competențelor și să ne pregătim oamenii în această direcție. Am identificat, de exemplu, domenii precum Inteligența Artificială, Robotic Process Automation (n.r – RPA, domeniul de activitate al companiei UiPath), securitatea cibernetică (n.r – de exemplu, sisteme de criptare pentru accesul în mașini) sau Cloud Computing. În Timișoara avem deja securitatea cibernetică ca centru de competență la nivel global în cadrul Aumovio.

Simona Belea. 

Inevitabil, utilizarea unor instrumente de Inteligență Artificială este unul dintre subiectele care stârnesc numeroase controverse în aproape orice domeniu. Belea ne-a dezvăluit că își propune ca sediul din Timișoara să joace rolul unui proiect pilot la nivel de companie. 

„Avem deja integrate diverse tool-uri AI pentru asistența zilnică a angajaților, inclusiv chatbot-uri care răspund la întrebări despre resurse umane. În plus, folosim AI pentru generare de cod software și pentru gestiunea de cerințe (n.r – documentarea și analizarea schimbărilor cerințelor unui proiect pentru ca produsul final să îndeplinească cerințele clientului).” 

Simona Belea.

Din motive de confidențialitate contractuală, Belea nu ne-a putut dezvălui cu ce producător de instrumente AI lucrează Aumovio, însă a precizat că inginerii software dezvoltă inclusiv instrumente interne.

„Lucrăm cu unul dintre marii furnizori de produse AI, dar dezvoltăm și tool-uri interne care să ne ajute să facem activitățile mai repede și cu mai puțini bani. La un moment dat, orice activitate repetitivă care se poate automatiza va fi făcută de un robot software. Știm că AI nu este un răspuns universal la orice, pentru că se întâmplă să halucineze sau să citeze surse care nu există. Pe de altă parte, joburile se vor schimba și trebuie să acceptăm că AI-ul este aici și va rămâne aici.”

Simona Belea.

Un nou domeniu de activitate: proiectare de semiconductori 

Chiar dacă în principiu angajații își continuă activitatea pe care o desfășurau înainte de despărțirea de Grupul Continental, Aumovio se adaptează la noile tendințe din piața auto și caută noi oportunități de creștere. Așa se explică și un anunț făcut încă din luna iunie cu privire la intrarea pe un nou segment de piață, unul care capătă o importanță tot mai mare în industria auto: dezvoltarea de semiconductori.

Semiconductorii sunt materiale solide care conduc electricitatea, iar această conductivitate poate fi controlată pentru a face posibilă funcționarea componentelor electronice moderne, inclusiv senzorii sau circuitele dintr-o mașină. 

Astfel, Aumovio va proiecta și valida semiconductori pentru industria auto în cadrul noii divizii Advanced Electronics & Semiconductor Solutions (AESS). Producția efectivă de semiconductori va fi realizată de GlobalFoundries, un productor de semiconductori desprins în 2009 din producătorul de componente hardware AMD. Pentru moment, Aumovio nu a dezvăluit la care dintre sediile companiei vor fi proiectați și validați semiconductorii.

În urma desprinderii de Grupul Continental, Aumovio s-a listat în luna septembrie pe bursa de la Frankfurt, iar în prezent are o capitalizare de piață de aproximativ 3,5 miliarde de euro.