13 august 1983, circuitul de la Nardo. Inelul ăla de asfalt, vizibil chiar și din satelit, a fost martorul multor recorduri, iar cele despre care voi scrie în continuare l-au avut în rol principal pe Mercedes-Benz 190 E. Ca să fiu cât mai exact, au fost trei exemplare, iar ca informația să fie completă, fiecare a venit în versiunea 190 E 2.3 16, o motorizare pe care, la momentul testului de pe circuitul italian, publicul încă n-o gustase.
8 zile și ceva mai târziu, în 21 august, Mercedes-Benz raporta un succes major, un record de distanță în toată regula: cel mai rapid dintre cele 3 exemplare 190 E 2.3 16 a parcurs 50.000 de kilometri în 201 ore, 39 de minute și 43 de secunde. Viteza medie? 247,9 km/h. În total, în cele aproape 9 zile, cele trei mașini au mai stabilit alte 11 recorduri, două aboslute pentru distanțe de peste 25.000 de kilometri și nouă recorduri pentru segmentul din care făceau parte.

De ce a avut loc toată această nebunie? Motivul oficial ar fi demonstrarea fiabilității motorizării de 2,3 litri și, evident, a întregii mașini. Cel neoficial? Aș miza pe creșterea popularității lui 190 E în rândul publicului. Nu de alta, dar patru săptămâni mai târziu de la parafarea recordurilor, Mercedes-Benz expunea pe scena Salonului Auto de la Frankfurt noua motorizare a lui W201, „Baby-Benz-ul” (de-aici și titltul, chiar dacă în momentul de față nu mai joacă, neapărat, același rol) lansat cu doar un an în urmă și predecesorul Clasei C.
190-ul (W201) fusese gândit de la început ca rival pentru Seria 3 E21 și reprezenta primul pas din epoca lui Bruno Sacco făcut de Mercedes-Benz în afara segmentului „Big Luxury”.
Cea mică dintre „limuzinele” producătorului german propunea o suspensie spate multi-link patentată, bare anti-ruliu față și spate, materiale ușoare în structura de rezistență, airbag-uri, ABS și centuri de siguranță cu pretensionare. Pe scurt, un pachet de siguranță mai mult decât cuprinzător pentru acea perioadă și elemente tehnice care să asigure comportamentul dinamic specific mărcii.
A fost un hit, iar în cei 11 ani cât a stat în producție s-au asamblat aproape 1,9 milioane de unități.
Clasa C și în buletin
În mai 1993, Mercedes-Benz prezenta noul W202. Pe scurt, primul Clasa C, urmaș direct al lui W201. Alături de Clasa S și Clasa E, noul sedan semna a treia piatră de temelie a programului de expansiune Mercedes-Benz din acea perioadă. O mașină cu dimensiuni relativ reduse, dar cu spațiu suficient pentru familii.
Prima generație Clasa C primește versiune break, iar cea mai importantă noutate de pe parcursul carierei poartă semnătura AMG. C 36 AMG a fost primul model dezvoltat de Mercedes-Benz și AMG pe baza unui acord de colaborare. Așa cum spune și numele, 3,6 litri cu șase cilindri în linie, 280 de cai-putere, roți motrice spate și viteză de top limitată la 250 km/h. Așa arăta cel mai puternic Clasa C de atunci.
Iar acordul cu AMG a permis, ca până la finalul carierei lui W202, să vedem mașinării precum C43 AMG (1997) și C55 AMG (1998).

A doua generație Mercedes-Benz Clasa C a fost prezentată în 2000. Nume de cod W203. La acel moment, departamentul de comunicare scria despre noul sedan de clasă medie că are „până la 20 de inovații tehnice”, de la airbag-uri adaptive pentru șofer și pasageri la un volan multifuncțional, de la fibră optică la integrare cu Apple iPod. A doua generație a fost și despre coupé-ul Clasei C (devenit ulterior CLC; ca fapt divers, a fost unul dintre primele coupé-uri pe care le-am plăcut pe loc). Versiunile de performanță au debutat cu C32 AMG, iar până la finalul carierei lui W203 s-a ajuns, din nou, la C55 AMG.

W204 (a treia generație Clasa C) a debutat în 2007. La fel ca până atunci, Mercedes-Benz a mizat pe tehnologii care să scoată în față modelul de clasă medie: motoare moderne care puneau accent pe eficiență, construcție ușoară, structură de rezistentă mai rigidă, aerodinamică îmbunătățită. Dimensiunile mai mari au venit la pachet cu spațiu mai mult pentru pasageri, iar în premieră, clienții puteau alege și variantă cu tracțiune integrală.
Și totuși, dacă voiai ceva cu care să ieși neapărat în evidență, răspunsul venea tot pe filieră AMG. S-a numit C 63 AMG Black Series și a luat naștere în 2011. 516 cai-putere dintr-un V8 de 6,2 litri cu elemente preluate direct la supercar-ul SLS.

Odată cu W205, ideea de Baby-Benz se diluează puțin, asta și pentru că CLA tocmai ce fusese lansat cu nici un an în urmă. În aceste condiții, Clasa C W205 (2014 – 2021) primește numele de alint „mini S-Class”. În apărarea acelei generații, perioada de dinainte de 2020 e cea în care mai toate modelele mărcii germane semănau unele cu celelalte. Nu spun că era dificil să identifici un Clasa C de la depărtare, dar am avut și eu momente în care mi-am șoptit în gând „ce S interesant”.
Ca puncte de reper aș menționa introducerea în premieră a versiunii plug-in hybrid și trecerea de la motorul de 6,2 litri aspirat natural la cel de 4,0 litri twin-turbo pentru versiunile cu sufix 63 AMG.

În 2021, în vremea în care abia ne dezmorțeam dintr-o perioadă extrem de interesantă a întregii omeniri, Mercedes-Benz lansa a cincea generație a Clasei C. Și dincolo de toate elementele noi aduse (e destul de fresh modelul, deci n-o să mai insist pe-aici cu alte detalii), W206 marca o pierdere importantă: dispariția versiunii coupé. S-a reîncarnat într-o altă formă și sub un nume nou, CLE, însă acesta din urmă adoptă o mare parte și din ADN-ul răposatului E Class Coupé.

Pe scurt, așa arată istoria Clasei C. Până azi. Pentru că din 20 aprilie 2026, modelul de clasă medie face un nou pas important.
Noul Mercedes-Benz Clasa C electric
Am avut acces la comunicatul de presă și la pachetul media înainte cu câteva zile ca voi să vedeți primele imagini și să citiți informațiile referitoare la noul Clasa C electric. Iar unul dintre lucrurile care mi-au atras atenția a fost acela că n-am găsit nicăieri în comunicarea oficială particula „with EQ technology”. Și-or fi revenit oamenii de acolo și s-au gândit să ne scutească de încă o denumire complicată. Revenind.
Noul Clasa C electric redefinește segmentul electricelor de clasă medie. Clienții vor primi exact ceea ce așteptau de la o nouă variantă a lui Clasa C: combinația optimă între performanță, comfort, dinamică și inteligență.
Cuvintele lui Ola Källenius, președintele consiliului de administrație Mercedes-Benz Group.









N-o să insist prea tare pe partea de design, dar o să comunic o parte dintre lucrurile cu care Clasa C electric vrea să iasă în evidență. Totuși, înainte de toate, aș veni și cu o notă personală: multe dintre elementele pe care le veți vedea pe sedanul de clasă medie sunt împrumutate sau derivate din cele pe care le-am văzut în urmă cu câteva luni pe SUV-ul GLC electric. Să revin: grilă frontală iluminată (atât marginea, cât și interiorul; 1.050 de puncte se află acolo) cu joc de lumini în momentul încuierii/descuierii/încărcării mașinii, coeficient aerodinamic 0.22, stopuri a căror semnătură luminoasă reprezintă o stea, jante cu dimensiuni cuprinse între 18 și 20 de inchi.

Noul Clasa C măsoară 4883 de mm lungime, are o lățime de 1892 de mm și o înălțime de 1503 mm. Ampatamentul este de 2962 de mm. Pe scurt, toate aceste dimensiuni au crescut față de versiunile cu motoare termice. Ce înseamnă asta? Că o parte dintre plusuri se răsfrâng, într-un mod pozitiv, asupra pasagerilor. Spre exemplu, oficialii mărcii spun că ocupanții din față vor avea un plus de 12 mm în dreptul picioarelor, iar la nivelul capului, creșterea este de 22 de mm în față, respectiv 11 mm în spate (asta în condițiile în care Clasa C electric va fi disponibil standard cu plafon panoramic).
Portbagajul are 470 de litri, iar în partea din față, sub capotă, se află un spațiu de depozitare de 101 litri.


Apropo de acel plafon panoramic. Dacă vrei să adaugi ceva în plus peste ce oferă standard sedanul de clasă medie, Mercedes-Benz a pregătit Sky Control, un plafon panoramic iluminat (162 de stele) și cu posibilitatea de a-l face să devină opac sau transparent (sau parțial opac/transparent pe segmente; cum găsești deja și la alți producători sau și pe alte modele Mercedes-Benz).

Și dacă tot am virat discuția spre interior, nu pot să trec cu vederea (mi-ar fi chiar imposibil) peste noua planșă de bord. Sau mai bine zis ecran de bord? Ne punem cumva de acord. Clasa C electric va fi disponibil cu MBUX Hyperscreen (opțional) care integrează un ecran cu diagonala de 39,1 inchi (99,3 centimetri) sub suprafața căruia se găsesc trei zone: una pentru instrumentarul digital, una pentru sistemul multimedia și una pentru pasagerul din dreapta. O altă variantă se numește MBUX Superscreen (tot opțional), iar acolo vorbim despre trei displayuri de sine stătătoare acoperite de un element comun dintr-o partea în cealaltă a bordului. Instrumentarul de bord măsoară 10,3 inchi, iar celelalte două ecrane au câte 14 inchi fiecare. În varianta de bază, ecranul pasagerului din dreapta se transformă într-un „element digital decorativ”. Apropo de noutăți, sistemul de operare folosește ChatGPT și Gemini pentru o mai bună interacțiune om-mașină.






Mercedes-Benz mai folosește și alte party tricks pentru a-i convinge pe cei pasionați de tehnologie. Spre exemplu, sistemul audio Burmester 4D Surround va oferi și un show vizual folosindu-se de sistemul de iluminare ambientală (practic, luminile de la interior vor pulsa în ritmul muzicii; s-a mai văzut și la alte case, nu-i neapărat o noutate, dar se pare ideea asta n-o să dispară prea curând).
Scaunele sunt certificate AGR, iar oamenii din departamentul de comunicare Mercedes-Benz spun că oferă un nivel ridicat de confort la drumuri lungi. Spre exemplu, poziția lombară poate fi setată în așa fel încât să urmeze curbura coloanei vertebrale mulțumită celor patru zone de reglaj electro-pneumatice.
Una singură la debut
Noul Mercedes-Benz Clasa C electric va fi disponibil la debut într-o singură variantă: C 400 4Matic electric. Cum traducem? Platforma la 800 de volți integrează două motoare electrice, câte unul pe fiecare punte, care dezvoltă un total de 489 de cai-putere. Motorul de pe puntea spate va fi cuplat la o transmisie cu două rapoarte, în timp ce motorul de pe puntea față va avea, în marea majoritate a timpului, un rol suport, intervențiile acestuia făcându-se fie în momente în care nivelul de aderență este scăzut, fie când este necesar un plus de putere.

Oficialii mărcii spun că și în configurația cu suspensia standard, noul Clasa C va fi capabil să livreze confort și comportament dinamic bune. Totuși, vârful va putea fi atins prin suspensia opțională Airmatic. Aceasta face parte din pachetul Agility and Comfort și la fel ca în cazul noului EQS, de exemplu, sistemul care coordonează suspensia pneumatică va primi informații stocate în cloud cu privire la starea drumului, iar acesta va putea modifica răspunsul suspensiei înainte ca mașina să ajungă pe sectoarele denivelate. De asemenea, mulțumită Google Maps (care stă la baza sistemului de navigație nativ) sistemul va coordona înălțimea gărzii la sol nu doar în funcție de viteză, ci și în funcție de tipul drumului pe care se rulează. De exemplu, în zonele cu limită de viteză scăzută de pe autostradă, unde alte sisteme ar crește garda la sol odată cu frânarea, sistemul implementat de Mercedes-Benz va păstra nivelul de înălțime dedicat drumurilor de mare viteză. Apropo de pachetul Agility and Comfort, acesta include și sistemul de direcție integrală (roțile de pe puntea spate își pot modifica unghiul cu până la 4,5 grade).
N-am amintit nimic de baterie: versiunea C 400 4Matic electric va fi echipată cu un acumulator cu capacitate netă de 94 kWh. Acesta asigură o autonomie maximă WLTP de 762 de kilometri. Încărcarea bateriei la stații AC implică puteri de 11 kW sau 22 kW (opțional), în timp ce la stații DC, puterea maximă de încărcare este de 330 kW. În funcție de piață, așa cum am aflat deja în momentul lansării lui GLB electric, noul Clasa C electric va putea fi echipat și cu un convertor DC pentru ca mașina să poată fi încărcată la stații de 400V (pentru că au tot existat discuții vizavi de faptul că la DC noul CLA se poate încărca doar la stații de 800V). Timpul pentru o reîncărcare 10 – 80% este de 22 de minute.

Pentru fanii cifrelor precizez și următoarele: 0-100 km/h în 4 secunde, viteză de top limitată la 210 km/h, consum mediu mixt cuprins între 14,1 și 18,5 kWh/100 de kilometri, masă totală de 2,4 tone (2460 de kilograme).
Standard, modelul va fi echipat cu o pompă de căldură, iar Mercedes-Benz notează și faptul că sistemul de climatizare va putea încălzi/răci cabina mult mai rapid. Spre exemplu, pentru o călătorie de 20 de minute la -7 grade Celsius, cabina lui Clasa C se va încălzi de două ori mai rapid față de cea a unui model cu motor termic și va folosi aproape jumătate din energia necesară celui din urmă.
Pentru cine a rămas până aici aș vrea să mai spun următoarele: noul Clasa C electric calcă apăsat pe urmele lui GLC. Aceeași baterie, aceeași configurație a motoarelor (deocamdată), aceeași putere de încărcare. Și cum GLC with EQ Technology (ca să închid cercul deschis la începutul prezentării) nu era deloc de lepădat când îl puneai în același Excel cu concurența, de-acum Mercedes-Benz are un reprezentant cu potențial și în segmentul sedanurilor de clasă medie. Prezentarea vine fix la timp, dacă iei în considerare și faptul că BMW doar ce ne-a arătat noul i3 (acum o lună). Despre lansarea comercială, prețuri și alte informații de genul, în următoarele săptămâni.
























