Scopul nostru nu este să facem doar design și atât, ci să dăm naștere unor lucruri legendare.
Cuvintele îi aparțin lui Gorden Wagener, până acum câteva săptămâni șef al departamentului de design Mercedes-Benz (Chief Design Officer; să țineți minte această titluatură). Declarația a fost făcută în momentul prezentării lui Vision One-Eleven, un concept electric cu trimitere directă la seria de prototipuri experimentale C 111 de la finalul anilor ’60 și începutul anilor ’70. Iar de-a lungul anilor în care a stat alături de Mercedes-Benz, Wagener a mizat mult pe istorie și pe secvențele de ADN care au făcut din constructorul german o marcă atât de importantă și cunoscută la nivel global.
Din 1 februarie 2026, după 28 de ani de la prima semnătură pe un document oficial Mercedes-Benz, Gorden Wagener a părăsit compania. Ce a lăsat? O filozofie de design modernă și adaptată vremurilor actuale, o idee care a reușit să șteargă aerul bătrânesc al anilor ’90 din portofoliul mărcii, dar care s-a axat și pe valorile din trecut.
Ucenicul
Născut, crescut și educat în Germania, în zona Ruhr, o regiune puternic marcată de tot ce înseamnă producție industrială, Wagener urmează studiile Universității din Essen. Vorbim despre începutul anilor ’90, o perioadă în care Mercedes-Benz putea fi confundat cu Bruno Sacco, omul care a scris (de-a lungul a 41 de ani, dintre care 24 în fruntea departamentului de design) identitatea constructorului german.
Mă întorc la Wagener. Pleacă în Londra unde studiază Transportation Design la Royal College of Art și de unde se întoarce cu o serie de idei creative numai bune de pus în practică în domeniul automobilelor. Perioada de ucenicie, dacă îmi e permis s-o numesc așa, începe cu Opel și General Motors, apoi pleacă la Mazda, dar nu pentru mult timp. Ultima oprire înainte de mutarea la Mercedes-Benz a avut loc în sânul Volkswagen, un loc în care nu se simțea neapărat în largul lui.
Am venit de la Volkswagen, unde nu eram foarte fericit. Mai mereu desenam modele Mercedes. Ca să mă distrez. Iar apoi am aplicat și am mers la Mercedes, în 1997.
Gorden Wagener, într-un interviu recent pentru Car and Driver.
De la SLR McLaren la familia de electrice EQ
Să presupunem că ești unul dintre tinerii designerii care lucrează pentru companie, iar pe canalele interne se anunță un concurs pentru un potențial supercar. Ce faci? Evident că îți treci numele pe listă.
Dar înainte de asta, un pic de context: fuziunea dintre Daimler-Benz și Chrysler doar ce fusese semnată, iar Mercedes își dorea să iasă puternic în față chiar pe teren american. Proiectul cu care nemții erau deciși să ridice sprâncenele celor prezenți la Salonul Auto de la Detroit din 1999 urma să fie unul realizat în colaborare cu McLaren. Până în acel punct, constructorul britanic avusese un singur model de serie: F1, un supercar realizat de maestrul Gordon Murray și echipat cu motor de origine BMW.
Concursul intern e câștigat de Wagener, iar tânărul designer le arată tuturor că istoria mărcii – mai precis formele lui Mercedes-Benz 300 SLR Uhlenhaut Coupé și ADN-ul Săgeților Argintii – poate fi împletită cu modernul într-o ecuație care să șocheze publicul.
Pentru că Vision SLR, conceptul expus de Mercedes la Salonul Auto de la Detroit fix asta a făcut: a șocat. Câțiva ani mai târziu, în 2003, la Frankfurt, modelul de serie (Mercedes-Benz SLR McLaren) a fost expus pe aceeași scenă cu 300 SLR Uhlenhaut Coupé sub porecla Tomorrow Silver Arrow.
Locul lui Bruno Sacco la șefia departamentului de design este luat de Peter Pfeiffer (în 1999, anul de debut al lui Vision SLR). Sub bagheta acestuia din urmă, Mercedes-Benz continuă să meargă pe urmele adânci lăsate de Sacco, fără să aducă schimbări majore la nivelul filozofiei de design. Modelele începeau să îmbătrânească în viziunea publicului, iar constructorul avea nevoie de un plus de creativitate.
Prima mutare cu adevărat interesată, sub umbrela lui Pfeiffer, vine în 2003, anul în care Mercedes-Benz lansează CLS, un coupé cu patru portiere la al cărui design interior a contribuit și Wagener. Am amintit de CLS pentru simplul motiv că a doua generație a acestuia a purtat în totalitate semnătura lui Wagener și a adus pe piață un alt produs de nișă care deja se afla într-o nișă: CLS Shooting Brake. Iar mutarea asta cred că spune suficient de multe despre îndrăzneala designerul german.
Mă întorc iar la evoluția lui în familia Mercedes-Benz. În 2008, neamțul (pe atunci avea 39 de ani) devenea cel mai tânăr șef de design din industrie, fiind promovat în locul lui Peter Pfeiffer. Odată cu această mutare, Mercedes-Benz începe să schimbe major ideile generale, dezvoltă o gamă din ce în ce mai variată, iar filozofia de design se modifică treptat.
Sensual Purity
Acesta a fost numele filozofiei de design pe care Wagener a implementat-o în cadrul Mercedes-Benz. Trecerea la noua idee s-a făcut treptat, însă pașii în direcția gândită de designerul german s-au văzut la scurt timp de la numirea sa în fruntea departamentului de design.
Ce înseamnă Sensual Purity? În centrul acestei filozofii se află perechea Hot & Cold (am preferat să folosesc cuvintele constructoruluI). Partea „caldă” reprezintă emoția, liniile organice menite să imite lumea naturală, în timp ce partea „rece” e reflectată de claritatea geometrică și elementele tehnice care sunt acolo să îndeplinească un scop. Iar cele două lumi, cea a emoțiilor și cea geometrică, coexistă în echilibru. Altfel spus, designerii s-au axat pe forme mai puțin accesorizate care să fie puse în valoare de modul în care cade lumina pe diverse elemente de caroserie, și pe proporții care să transmită un soi de eleganță atletică. Știu, sună un pic pompos, dar cam așa arată, pe scurt, ideea Sensual Purity.
V-am tot zis până acum că Wagener a iubit trecutul îndepărtat al mărcii germane. Dacă am văzut deja ce se poate face atunci când îți imaginezi un 300 SLR Uhlenhaut Coupé în era modernă, hai să vedem ce se întâmplă când dai undă verde unui proiect al cărui muza se numește 300 SL Gullwing.
E anul 2009, Salonul Auto de la Frankfurt, iar Mercedes-Benz aduce pe scenă noul SLS AMG. E primul produs realizat integral de divizia de performanță, iar designul a fost semnat de Friedrich Geiger, evident sub umbrela lui Wagener. S-a mizat pe proporții impozante, pe o siluetă agresivă care să completeze performanțele unui V8 de 6,2 litri aspirat natural (oh, ce vremuri). Totodată, SLS AMG nu doar readucea frânturi din istoria mărcii în fața unui public nou, mai tânăr, însă avea un rol la fel de important la nivel de imagine: prelua ștafeta de la SLR McLaren.
Sper că s-a înțeles până acum că mi-ar fi puțin imposibil să fac o lucrare exhaustivă despre viața și operele lui Wagener și că mă voi opri doar asupra unor modele (și concepte) care au zguduit puțin ideile învechite.
De la SLS AMG trec la Clasa S. Navă amiral, vitrină tehnologică, vârf de lance și orice alt clișeu de genul au fost folosite ani la rând pentru a descrie Clasa S. Wagener spune despre limuzina mărcii germane că reprezintă chintesența constructorului german. Iar atunci când fostul CL nu-i suficient de bun, rețeta trebuie schimbată. Și fix asta a făcut Gorden: a semnat actele pentru Clasa S Coupé (ulterior și Cabrio) care să se potrivească și mai bine filozofiei Sensual Purity.
În timpul petrecut la Mercedes-Benz, șeful departamentului de design și-a îndreptat atenția spre celălalt constructor din Stuttgart, Porsche, în sensul în care și-a dorit să aibă în gamă un potențial rival pentru 911. Rezultatul s-a numit AMG GT. Și în ciuda faptului că era dezvoltat pornind de la soluțiile introduse odată cu SLS AMG, noul AMG GT renunța la multe dintre elementele de inspirație retro. Atât Clasa S Coupé, cât și AMG GT au fost bazate pe designul creionat de Robert Lesnik, unul dintre preferații lui Wagener.
Unul dintre cele mai solicitante proiecte din cariera lui Gorden a fost Clasa G, unul dintre coloșii pe care Mercedes-Benz îi are în gamă. Și orice greșeală cu siguranță ar fi fost penalizată: de fani, de potențialii clienți, de absolut oricine are un dram de cunoștințe despre industria auto. Din fericire, n-a fost cazul aici.
De fapt, a fost un proces lung și destul de dificil. Îmi amintesc că Dieter Zetsche spunea de multe ori că arată ca un autobuz școlar. Însă, în cele din urmă, am ajuns la un numitor comun și am fost foarte surprins să văd cât de subtil poate fi designul uneori și cât de mari sunt diferențele dintre modelul vechi și cel nou.
Gorden Wagener, în același interviu pentru Car and Driver.
Dincolo de multe reușite, era Wagener la Mercedes-Benz a adus și modele, hai să le spunem, ușor atipice. Iar aici fac trimitere la gama EQ. Nu-i țin partea designerului neamț, dar e de la sine înțeles că decizia nu i-a aparținut în totalitate lui Gorden atunci când s-a întocmit caietul de sarcini.
Am înțeles încă de la debutul modelelor EQS și EQE sedan că așa au vrut nemții să arate viitorul electric în segmentul mare: multă aerodinamică, multă tehnologie și mai puțin din setul de tradiții specific gamei. Dincolo de designul atipic, cu gama EQ de acum câțiva ani, Mercedes-Benz n-a strălucit prea tare la capitolul performanțe (iar aici mă refer la eficiență, autonomie, consum, elemente importante pentru o electrică).
Am păstrat pentru final partea de concepte: de la Vision EQS până la One-Eleven (preferatul meu), de la Mercedes-Maybach 6 și 6 Cabrio până la Iconic, cel mai recent dintre ele, toate au reușit să îmbine măcar o secvență de ADN care să facă trimitere la unele dintre cele mai cunoscute modele din gama germană.
Iar finalul final a venit zilele trecute, când Wagener a publicat pe contul de Instragram câteva imagini cu o versiune modernă a lui „Red Pig”, un fel de sequel pentru unul dintre cele mai cunoscute modele Mercedes-Benz de competiții.
Iar prin mutarea aceasta, designerul german a arătat, încă o dată, cât de importantă a fost conexiunea sa cu istoria mărcii.
Povestea lui Gorden Wagener în familia Mercedes-Benz e mult mai complexă și ar fi greu de punctat fiecare detaliu, fiecare idee și fiecare dezamăgire din cei 28 de ani de colaborare, motiv pentru care vă fac o recomandare: cartea Iconic Design a lui Wagener (încă mai sunt disponibile exemplare princeps cu semnătura autorului). Odată cu retragerea lui Wagener, Mercedes-Benz scoate din organigramă și postul de Chief Design Officer (v-am zis de la început să rețineți titulatura). Locul său în fruntea echipelor de design îi revine lui Bastian Baudy, rolul acestuia urmând să fie de Head of Design.
Foto principală: Mercedes-Benz.