Pentru al cincilea an consecutiv, Toyota a fost cel mai mare producător auto din lume. Afirmația e valabilă pentru rezultatele înregistrate de grupul japonez în 2024. Dincolo de performanța per se, e clar că niponii au făcut eforturi majore în a menține treaz interesul publicului. E un pic greuț să crezi sau să afirmi că lucrurile „au mers din interție” și de-asta ies mereu primii.
Unul dintre modelele primite cu interes de europeni a fost C-HR, un SUV/crossover de clasă compactă ajuns acum la a doua generație. Dincolo de modificările evidente de design, Toyota a plusat și pe latura tehnică, portofoliul de motorizări fiind un pic mai stufos față de ce oferea prima generație.
În Cars & Roads Croația by Michelin pleacă un C-HR în echiparea Exclusive și motorizare plug-in hybrid. Pe scurt, un hibrid care poate fi încărcat de la surse externe și care poate livra un total de 223 de cai-putere. Despre cum se conduce, care sunt plusurile și minusurile sale, despre design, despre dotări interesante și nu numai veți afla de la jurnaliștii și creatori de conținut care îl vor testa pe parcursul celor zece zile ale călătoriei. Până atunci, revin la prezentarea lui C-HR PHEV.
Mize în clasa compactă
Aș vrea să tranșez niște lucruri încă de la început. În segmentul compact din Europa, Toyota are doi reprezentanți: C-HR și ceva mai tânărul Corolla Cross. Primul e genul fancy, dichisit, modern, mai micuț, iar cel de-al doilea e stilul boxy, ușor neșlefuit și cu plusuri pe partea de spațiu. Practic, fiecare dintre cele două atinge alte tipuri de public. N-o să mă duc în direcția lui Corolla Cross, că nu despre el e vorba astăzi.
C-HR a adunat peste un milion de clienți în Europa. Sunt mulți sau puțini? De exemplu, raportat la top 50 de modele vândute anul trecut pe Bătrânul Continent, C-HR e pe locul al 22-lea, performanță deloc de neglijat. Într-un top exclusiv al SUV-urilor/crossovere-lor compacte, rezultatul din 2024 îl plasează pe C-HR pe locul al cincilea. Și nu-i rău deloc dacă te raportezi la concurența din segment, la preferințele publicului și la numărul mare de rivali.
Prin urmare, odată cu trecerea la noua generație (lansare comercială care a avut loc pe final de 2023), Toyota a plusat la toate capitolele importante: design, interior, motorizări.
Dichisit
Nu știu dacă sunt singurul care s-a săturat să audă termenul nonconformist folosit în împrejurări total greșite, dar pe C-HR nu l-aș mai descrie așa. Cum spuneam și câteva rânduri mai sus, C-HR e de-acum dichisit și păstrează în continuare aerul acela pe care-l poți descrie simplu cu fraza „hate it or love it”.
N-o să încep să descriu detalii de design și tușe de caroserie. Sunt convins că fiecare îl vede pe C-HR așa cum consideră. Dar vreau, totuși, să punctez un lucru. Designerii Toyota au reușit să-i dea SUV-ului de clasă compactă o înfățișare cunoscută (ar fi fost și greșit să renunțe la ideea începută odată cu prima generație), dar în același timp deloc monotonă. Nu știu despre voi, dar îmi place ca o mașină să îmi spună multe prin designul pe care îl are. Ca să nu mai menționez și de faptul că m-am plictisit și de ideea perpetuării aceluiași design pe modelele unei mărci – mă refer la asemănările mult prea mari între modele de clasă mică și cele de segment mediu, între SUV-uri și hatchback-uri. Iar C-HR fix asta face. Niciun alt model din gama Toyota nu-i seamănă leit.
Și da, mie îmi place că designerii s-au jucat cu unghiurile și-au desenat C-HR altfel. De la modul în care au integrat grila frontală cu blocurile optice și până la spatele ăla deșucheat (în sens pozitiv).
Și-mi mai place un lucru. În ultimii 5 ani (give or take) ideea unei caroserii în două culori a luat amploare. Mulți constructori s-au gândit că ar fi interesant să condimenteze modelele pe care le au cu astfel de opționale. Doar că Toyota a făcut-o diferit pe C-HR. În loc să vină cu o caroserie în două nuanțe doar pe orizontală, a extins ideea și pe verticală. În Cars & Roads Croația by Michelin o să conducem un C-HR roșu cu negru.
Platformă
Toyota l-a făcut pe C-HR ceva mai mare decât predecesorul său, dar cum spuneam și două capitole mai sus, încă joacă la limita inferioară a clasei compacte. Și-acum să intrăm în detaliile care țin de dimensiuni: 4362 de mm lungime, 1832 de mm lățime, 1564 de mm înălțime și un apatament de 2640 de mm.
Din start vreau să mai clarific un lucru. În cazul hibridului cu încărcare la priză, poziționarea bateriei sub podea a făcut ca garda la sol să scadă de la 161 de mm la 137 de mm. Poți să-l vezi ca pe un minus, dar să fim serioși și să ajungem cu toții la concluzia că C-HR n-a fost gândit pentru ieșiri în afara asfaltului. Pentru treburi speciale, Toyota are în gamă Land Cruiser. Totodată, această decizie de a pune pachetul de baterii – care, apropo, are o capacitate de 13,6 kWh – sub podea scade centrul de greutate. Practic, un plus pe ce înseamnă dinamică.
La baza lui C-HR stă platforma TNGA (Toyota New Global Architecture) în varianta GA-C, adică de segment compact.
Interior pentru mase
În ultimii ani am asistat la transformarea majoră a interioarelor auto. De la un număr mare de butoane fizice – care umpleau volanul, planșa de bord, consola centrală și tunelul median – s-a ajuns la ecrane capabile să controleze tot. Nu-i bine nici așa, nici așa. Din punctul meu de vedere, Toyota n-a mers all-in pe ce înseamnă control prin comenzi tactile. Și bine face. Pe lângă ecranul central și instrumentarul digital de bord, japonezii au păstrat butoane fizice pentru comenzile climatizării, pentru modurile de rulare, pentru volum și nu numai. E un mix plăcut gândit să se adreseze unui public cât mai numeros. Cel puțin așa văd eu lucrurile. Ergonomia a punctat mai bine decât partea de marketing.
Ca să dau ceva și iubitorilor de tehnologie, instrumentarul de bord are 12,3 inchi, iar șoferul poate alege din patru teme predefinite (Casual, Smart, Tought și Sporty). Ecranul central are tot 12,3 inchi (suportă actualizări over-the-air) și vine echipat cu conectivitate wireless pentru sistemele Apple CarPlay și Android Auto. Nu în ultimul rând, un head-up display completează pachetul tehnologic.
Dar despre toate astea, cât și despre spațiul interior oferit, plus multe altele, vor vorbi cei 16 jurnaliști și invitați ai Cars & Roads Croația by Michelin.
Electrificare totală
Dacă pe vechiul C-HR puteai să-l comanzi și cu o motorizare pe benzină fără niciun aport electric, pe actualul crossover compact îl poți avea exclusiv electrificat. Unde electrificat se traduce prin full-hybrid, plug-in hybrid și, mai nou, electric – aici e cu steluță, dar o explic în cele ce urmează. Și-o să vă zic câte ceva despre fiecare în parte.
Hibridul fără încărcare la priză reprezintă un adevărat signature dish pentru Toyota și nu cred că ar mai avea nevoie de vreo prezentare. Despre eficiența și fiabilitatea lui s-a scris și s-a vorbit în nenumărate rânduri, din 1997 încoace.
Pe C-HR, Toyota propune două configurații full-hybrid. Prima dintre ele mizează pe un motor termic de 1,8 litri asistat de un motor electric și de o baterie cu capacitate de 0,8 kWh. În total, sistemul dezvoltă 140 de cai-putere pe care îi gestionează, conform dicționarului Toyota, o transmisie eCVT. Această configurație vine exclusiv în varianta FWD (front wheel drive).
A doua variantă full-hybrid pornește de la un motor termic de 2,0 litri care poate fi asistat de unul sau două motoare electrice (în caz că vrei FWD sau AWD). Indiferent de alegerea făcută, puterea totală a sistemului hibrid este de 197 CP, iar partea electrică este susținută de o baterie cu capacitate de 0,9 kWh. Și în acest caz, Toyota trece în fișa tehnică o transmisie eCVT.
În Cars & Roads Croația by Michelin vom testa (așa cum am spus și mai la început) un C-HR plug-in hybrid. Există o singură opțiune: motor de 2,0 litri benzină + un motor electric (ceva mai potent decât cele întâlnite pe full-hybrid) care dezvoltă în total 223 de cai-putere. Resursele sunt coordonate de roțile de pe puntea față și de o transmisie eCVT. Ce se mai schimbă raportat la versiunile full-hybrid? Bateria. În cazul PHEV-ului, capacitatea acesteia crește la 13,6 kWh, și poate asigura, conform documentației Toyota, o autonomie pur electrică de până la 66 de kilometri. Testăm și vedem care-i valoarea pe bune.
La final aș vrea doar să amintesc de C-HR+, adică versiunea electrică a modelului nipon. Deși poată același nume, crossoverul cu baterii e mai mare, are o platformă diferită și chiar și oficialii niponi afirmă despre el că ar trebui văzut ca un model de sine stătător și nu neapărat ca un apendice în portofoliul de versiuni deja existente. Vă las mai jos o poză cu electrica.
Un pic de tehnologie
Înainte să trec la partea de prețuri trebuie să mai adaug una, alta despre tehnologia de la bord. Pe lângă ce v-am povestit deja (head-up display, instrumentar digital de bord și ecran central tactic), C-HR în versiunea plug-in hybrid – că pe ea m-aș axa acum – mai e echipată cu câteva sisteme interesante.
Primul dintre ele se numește Predictive Efficient Drive și analizează condițiile de trafic și de drum folosind navigația pentru a face trecerea automată între modul hibrid și cel electric pentru a spori eficiența sistemului de propulsie. De exemplu, dacă destinația se află într-o zonă destinată exclusiv mașinilor electrice (sau zone cu emisii scăzute), sistemul se asigură că bateria rămâne suficient de încărcată pentru ca mașina să parcurgă acea porțiune de traseu în modul electric.
O componentă a sistemului Predictive Efficient Drive se numește Predictive Deceleration Support și funcționează în așa fel încât să se reducă pierderile prin recuperarea energiei la frânare (ceea ce înseamnă eficiență mai bună, deci consum mai mic). Cum funcționează? Pe baza informațiilor de navigație din timpul călătoriilor precedente, sistemul identifică zonele în care e nevoie de reducerea vitezei și automat crește nivelul de recuperare astfel încât să există o frânare mecanică cât mai redusă și un procent cât mai mare de energie cinetică transformată în energie electrică.
Al doilea sistem pe care îl consider interesant este cel care ține de managementul termic al bateriei. Toyota spune că a introdus pe C-HR PHEV un sistem pentru încălzirea bateriei care pornește în momentul în care mașina este cuplată la o sursă exterioară. Astfel, oficialii mărcii spun că reduc – atât cât este posibil – timpul de așteptare pentru reîncărcarea bateriei. Să nu uit, puterea maximă de încărcare este de 6,6 kW, lucru care se traduce printr-un minim de 2 ore și jumătate – la un wallbox/stație AC – și un maxim de 6 ore și jumătate – la o priză domestică. Iar într-un scenariu în care încărcarea o faci acasă/la birou, niciuna dintre cele două valori n-ar trebui să te sperie. Totodată, C-HR PHEV folosește și un sistem pentru răcirea bateriei în timpul utilizării (atunci când e nevoie) ceea ce înseamnă optimizarea performanțelor și a autonomiei electrice.
Sistemul de propulsie plug-in hybrid dispune de patru moduri de operare: EV, auto EV/HV, HV și Charging. N-o să descriu ce face fiecare pentru că denumirile sunt gândite în așa fel încât să fie simplu de înțeles. În ceea ce privește modurile de rulare, C-HR PHEV oferă celui de la volan următoarele: Normal, Eco, Sport și un al patrulea mod cu caracteristici personalizabile.
Aplicația mobilă este iar un element pe care l-aș aminti la acest capitol. Se numește MyToyota și, în cazul PHEV-ului permite pornirea și oprirea încărcării (cu vizualizarea procesului de încărcare în timp real), programarea încărcării și acces la rețaua Toyota Charging (utilizatorii pot căuta stații de încărcare, pot vedea detalii în timp real despre gradul de ocupare, puterea staiei și tipul conectorilor).
Închei partea de tehnologie cu suita de sisteme de siguranță și de asistare. Sunt grupate sub numele Toyota T-Mate și că au la bază a treaia generație a pachetului Toyota Safety Sense. N-o să le numesc pe toate, doar o să amintesc câteva dintre ele: Pre-Collision System, Proactive Driving Assist, Adaptive Cruise Control cu funcții de oprire automată de urgență și de prevenire a depășirilor pe autostradă prin partea dreaptă, Front Cross Traffic Alert și Lance Change Assist.
Prețuri în România
În acest moment, Toyota oferă cinci niveluri de echipare pentru C-HR. În ordinea dotărilor prezente pe fișa de prezentare avem așa: Active, Dynamic, Exclusive, Luxury și GR Sport. De menționat că acestea nu se aplică tuturor motorizărilor.
Disclaimer: toate prețurile pe care le citești în continuare sunt cele de listă, fără posibile reduceri comerciale/voucher aplicabil prin programul Rabla.
Un C-HR full-hybrid echipat cu motorul de 1,8 litri și nivel de bază Active are un preț de pornire de 32.580 de euro. Prețurile pentru varianta full-hybrid cu motorul de 2,0 litri încep de la 35.740 de euro (FWD, echipare Dynamic), respectiv 40.490 de euro (AWD, echipare Exclusive).
HIbridul cu încărcare la priză este disponibil de la echiparea Dynamic în sus. Intrarea în gamă costă 40.215 euro, versiunea Exclusive – cea care ne va însoți în Cars & Roads Croația by Michelin – are un preț de 43.055 de euro, în timp ce pentru Luxury trebuie să ai în vedere un preț de pornire de 46.765 de euro. Cel mai scump C-HR PHEV este cel în echiparea GR Sport: de la 48.405 euro.
Despre electricul C-HR+ n-am încă prețuri pe care să le comunic, lansarea comercială fiind programată la finalul anului.
Fișa tehnică a mașinii care ne va însoți în tur
Presented by
Green Partner:
BT Leasing
Energized by:
OMV
Tech Partner:
Server Config
