Salutare și bine ai venit în România anului 2019.
Nu te speria, n-am greșit anul, ci vreau, ca prin experiențele pe care le-am trăit de-a lungul ultimilor ani să înțelegi cam cât de mult a evoluat infrastructura de încărcare pentru electrice. Și n-o să vin doar cu referințe vizavi de infrastructura per se, ci și ce ține de partea de aplicații și plăți.
Mă-ntorc. Doar ce am trecut de indicatorul pe care scria Târgu Mureș și-am lăsat în retrovizoare coșurile „fumegânde” ale Azomureș. Câțiva kilometri mai spre inima orașului opream un Audi e-tron quattro (prima electrică de serie a nemților) în parcarea Kaufland, locul care găzduia singura stație de încărcare din oraș. Am tras un card peste cititorul RFID al stației de 50 kW și-am așteptat să pun ceva curent în baterie. Țin minte că aveam o singură aplicație mobilă pe telefon care îmi arăta unde există puncte de încărcare. Pentru activarea stației foloseam, cum am spus anterior, un card fizic.
Și-acum mă întorc în 2025. Conduc o electrică (de aproape 3 ani), iar în telefon am un folder dedicat cu aplicații pentru încărcare. E drept, sunt mai puține ca acum 2-3 ani, dar tot consider că sunt multe. În portofel, pe lângă cardurile bancare țin și alte câteva carduri de încărcare (nu știi niciodată cum ajungi într-o zonă în care semnalul mobil e zero). Tot acum, pe suprafața orașului Târgu Mureș (că trebuie să închid cercul cumva), stațiile de încărcare au răsărit (scuzați-mi clișeul) ca melcii după ploaie.
Unii, în special cei conservatori, s-ar putea speria. Și sincer, nu-i pot condamna. Cât timp zona de confort este dată de benzinăria în care ei cunosc toate schimburile de tură, nu pot să intervin. Alții ar putea vedea toată treaba asta ca pe o misiune prin care să găsească punctul optim de încărcare, pe cel mai ieftin, pe cel mai bine dotat din punct de vedere al facilităților din vecinătate, pe cel care înglobează cât mai multe rețele, pe cel mai accesibil din punct de vedere al modalității de plată. Sunt o mulțime de variabile care-mi vin în minte.
3 în 1
Și totuși, în ultimii ani, rețele de stații de încărcare au început să colaboreze. Pe principiul „Tu afișezi stațiile mele, iar eu le afișez pe ale tale”. Sigur, eu m-am axat pe reductio ad absurdum, pentru că o colaborare de genul nu-i ceva simplu la prima vedere. Sunt multe lucruri de luat în calcul: atât la nivel de implementare, cât și la nivel de business.
Revenind. Ce înseamnă asta? Că tu, utilizator, poți să mai scapi de o aplicație mobilă și de un card RFID. Probabil, în viitorul nu foarte îndepărtat, cineva o să centralizeze toate aceste rețele sub o singură umbrelă. Sau dacă nu pe toate, majoritatea dintre ele. De asemenea, au început să apară și stațiile la care plătești direct cu cardul bancar. Fără cont, fără aplicație, fără card RFID. Cum se întâmplă acum când cobori la metrou și-ți cumperi bilet.
Bine, bine, dar ce facem dacă vrem să ieșim din țară? Ai două opțiuni: fie cercetezi în amănunt ce operatori de încărcare au rețea prin zona pe unde treci și-ți instalezi aplicațiile lor, fie alegi un operator local care să colaboreze cu rețele din afara țării. Treaba asta se numește e-roaming și funcționează (asemănător) ca în cazul rețelelor de telefonie mobilă.
De ce am făcut toată această introducere? E simplu. În EUROCHARGE 2025, partenerul de încărcare al turului va fi OMV Petrom prin divizia care se ocupă, evident, de gestionarea infrastructurii pentru mașini electrice.

Și totuși, care-i faza cu intertitlul? Explic imediat. Stațiile de încărcare aflate sub umbrela celui mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei pot fi accesate în trei moduri. Aplicație mobilă, card RFID sau card bancar. Noi ne vom axa pe două dintre ele.
Cum în EUROCHARGE vom parcurge 6.000 de kilometri prin România, Ungaria, Austria, Elveția și Italia, am ales următorul combo: aplicația OMV eMotion, pentru tot ce ține de încărcarea în țară, respectiv cardul de companie OMV cu E-Mobility, pentru încărcările din afara României.

Și-acum, să le iau pe rând.
Aplicația OMV eMotion
În rețeaua de benzinării există stații de încărcare rapidă OMV eMotion cu putere de până la 300 kW, în funcție de hardware-ul disponibil, evident, iar prin aplicația mobilă ai acces, în total, la peste 1.000 de puncte de încărcare în România. Cum am spus și un paragraf mai sus, pe o parte dintre ele le vom lua sub lupă în zilele în care turul străbate România.

Și-acum o să pun pe hârtia digitală și prețurile. Că multe dintre alegerile noastre cotidiene sunt făcute pornind de la acest aspect.
Dacă alegi să achiți cu cardul direct la stațiile ultra-rapide (cele cu puteri de încărcare de până la 300 kW), prețul unui kWh va fi de 2,99 lei. Prin aplicația eMotion, prețul scade la 2,79 de lei/kWh. Iar dacă mergi pe un abonament lunar în valoare de 11,98 de lei, atunci prețul/kWh încărcat scade la 2,59 de lei. Matematic, abonamentul este mai rentabil financiar dacă încarci cel puțin 59,9 kWh pe lună. Și cum multe dintre electrice au baterii de peste 50 kWh, un plin și un pic pe lună, iar abonamentul se transformă în cea mai eficientă opțiune la nivel de costuri. Deci cam așa arată acum peisajul în materie de plată pentru încărcări.
Spre exemplu, mie nu mi-ar folosi tot timpul un astfel de abonament, în condițiile în care electrica pe care o conduc stă la încărcat mai mult acasă. Totuși, un scenariu bun în care să-l activez e atunci în care plec în concediu în țară. Că nu-mi aduc aminte când am plecat ultima oară prin România fără să adun cel puțin de 700 de kilometri (deci vreo două încărcări full) per excursie.
La stațiile cu puteri de maximum 150 kW, prețul pentru plata cu card este de 2,69 de lei/kWh încărcat, iar acesta scade cu câte 20 de bani pentru fiecare pas descris două paragrafe mai sus (2,49 lei/kWh cu OMV eMotion, respectiv 2,29 lei/kWh cu abonament). În cazul încărcării la stații AC, prețurile încep de la 2,19 lei și ajung până la un minim de 2,09 lei/kWh.
În plus, energia cu care încarci la OMV eMotion provine din surse regenerabile.

Cardul OMV cu E-Mobility
21 de oameni, 8 mașini electrice și 12 zile. Poate că pare simplu să organizezi un tur de acest fel, însă hai să-ți dau un scenariu. Cum ar fi, ca la final, în loc să ne strângem mâinile bucuroși de ce am realizat, ne agităm haotic prin mașini în căutare de bonuri (taxe drum, spălătorii, încărcări). Răspund tot eu: deloc elegant.
Prin urmare, pentru încărcările din afara țării, la OMV eMotion și nu numai, vom folosi cardurile de companie OMV cu E-Mobility, care pot fi folosite atât pentru încărcare, cât și pentru restul serviciilor (inclusiv alimentare cu carburant în rețeaua ROUTEX). Cum se traduce asta din punct de vedere contabil (salutăm pe această cale și doamnele care se ocupă de firmă)? Printr-o singură factură emisă pentru toate serviciile. Adio, bonuri mototolite și aruncate prin cotieră.

All in one
Nu știu alții cum sunt, dar când vreau să opresc să încarc încerc, pe cât se poate, să-mi aleg locuri care au 1. o toaletă și 2. cel puțin un „chioșc” din care să-mi cumpăr vara o apă rece și iarna o cafea caldă. Sunt două dintre condițiile pe care îmi place să cred că n-o să le încalc prea curând. Iar în rețeaua OMV eMotion, treaba asta e destul de simplă, stațiile de încărcare fiind în același loc cu pompele pentru carburanți. Iar uneori, ambele sisteme se află sub același acoperiș. La propriu.



Și cum există tot timpul un schimb care deservește pompele, orice problemă apărută la stațiile de încărcare poate fi semnalată. Practic, asistență 24 din 24, 7 din 7. Un bonus, dacă mă-ntrebi pe mine. Iar dacă simți că nu mai ai timp/chef de o masă la restaurantele clasice, poți oricând să-ți oprești privirea peste produsele din vitrinele restaurantelor VIVA.



Pe scurt, cam așa arată universul gândit de OMV Petrom pentru utilizatorii de stații electrice. Lucrurile sunt în continuă transformare, expansiunea fiind cuvântul care definește strategia pe termen mediu. Din planurile companiei citire: peste 5.000 de puncte de încărcare până la sfârșitul anului 2030 în România, Bulgaria, Serbia și Moldova. Iar transformarea asta vine și pe cale B2B printr-o serie de soluții de încărcare pentru privați.
OMV Petrom își propune să fie liderul tranziției energetice în Europa de Sud-Est, prin dezvoltarea de proiecte inovatoare și sustenabile. Compania se angajează să atingă neutralitatea emisiilor de carbon pentru operațiunile proprii până în 2050 și sprijină activ clienții în reducerea amprentei lor de carbon. Strategia 2030 include investiții semnificative în energie regenerabilă, combustibili alternativi și infrastructură pentru mobilitate electrică, contribuind astfel la un viitor cu emisii reduse de carbon. În vederea dezvoltării de proiecte cu emisii reduse și zero de carbon, compania va aloca 3,7 miliarde de euro dintr-un plan total de investiții de 11 miliarde de euro până în 2030. Acesta reprezintă cel mai mare plan de investiții private din sectorul energetic românesc.