Din ianuarie până-n aprilie, Macan-ul 4S electric pe care-l am în garaj a fost ca un supererou care și-a petrecut viața într-un sat mic, ajutând bătrânele să treacă strada și copiii să-și găsească mingile prin tufișuri. L-am plimbat prin oraș, l-am scos pe centură, i-am dat să guste și câteva drumuri naționale (ți-am povestit aici despre cum a mers și cât a costat un drum București – Cluj – Oradea și retur), dar n-a simțit încă marea „aventură”. Nu-și relaxase încă supensiile pe benzile autostrăzilor.
Paranteză necesară: vă scrie un om care a traversat Europa în lung și-n lat cu electrice. Cu fosta mea mașină (Hyundai Ioniq 5) am făcut 85.000 de kilometri în trei ani și am mers până la Lisabona și înapoi, până în Italia și înapoi (de două ori), până în Cehia și înapoi, până în Slovenia și înapoi și tot așa. Iar în octombrie 2024 am fost omul care a gândit logistica road trip-ului EUROCHARGE – 8 mașini care au traversat continentul de la București la Atlantic și retur. Așa că, pentru mine, un drum de genul ăsta cu Porsche Macan în versiune 4S- una dintre cele mai bune mașini electrice de pe piață, la toate capitolele posibile – este o relaxare perfectă, mai ales cu muzică bună în boxe.
Cum știu însă că există un soi de fobie de nou și de tehnologii diferite, am decis să documentez drumul pentru ca cei interesați să aibă un punct de reper realist când vine vorba de o astfel de rută.
În 11 aprilie, am urcat deci la bord cu o destinație (oarecum) îndepărtată: Stuttgart. Nu pentru că voiam să-l duc acasă, ci pentru că acolo, în Porsche Arena, tenisul feminin își aducea vedetele la Porsche Tennis Grand Prix, turneul anual organizat acolo, iar cronicarul din mine avea bilete în primul rând al metaforei. Turneul a fost acoperit editorial pe cronici.ro, unde poți citi despre cele mai importante meciuri de tenis de la Grand Slam-uri și de la două dintre de tenis susținute de Porsche: cel de la Stuttgart și cel de la Cluj-Napoca.
Am plecat într-o dimineață care nu promitea mare lucru, cu un cer gri fardat și cu un termometru care refuza să urce peste 10 grade. Nu prea devreme, pentru că în prima parte a drumului i-am avut alături și pe colegii Cornel și Ciprian, care au tras câteva cadre spectaculoase cu Macan pe noua secțiune de autostradă de la Pitești spre Curtea de Argeș. Pentru ilustrația acestui articol, dacă tot mi-am pus în cap să notez fiecare cifră de pe drum.
În noaptea dinainte ninsese în munți, deci nu era neapărat vremea care să avantajeze o electrică – cum zic bătrânii care încă mai cred că trebuie să-ți ții mașina în pături pe vreme de iarnă. Dar eu, ca orice om care-și cunoaște mașina mai bine decât își cunoaște propria parolă de Netflix, știam că Macanul nu e doar electric. E monstruos. Și nu pentru că are 516 cai-putere care trag la deal cât o herghelie, ci pentru că știe să-i ascundă atunci când nu-i nevoie de ei. Porsche Macan 4S seamănă mai degrabă cu un pianist care poate să spargă clapele, dar preferă să cânte Chopin.
Înainte să intrăm în poveste, o paranteză utilă: cu Porsche Macan electric nu ai nevoie să-ți pregătești drumul și încărcările. Asta pentru că planner-ul integrat în navigația mașinii funcționează perfect. Și e extrem de rapid: pui destinația pe harta care oferă căutare prin Google, deci e la curent cu absolut tot ce ai nevoie să cauți, iar în maximum 5 secunde mașina îți calculează ruta și încărcările la huburile rapide de pe drum, afișându-ți și timpul de care ai nevoie ca să-ți continui drumul, dar și câte stații sunt libere în fiecare moment la acel hub. Dacă stațiile încep să devină aglomerate când te apropii de ele, Macan calculeaz proactiv variante și ți le oferă. Ca un soi de copilot.
Dacă nu-ți place vreuna dintre opriri, poți s-o înlocuiești cu altă stație din apropiere. Bineînțeles, poți începe procesul de căutare cu filtre deja setate – de exemplu, dacă vrei să încarci doar la stațiile unei rețele, cum ar fi Ionity. Există și opțiuni avansate, de pildă poți să setezi cu ce baterie vrei să ajungi la destinație sau dacă vrei încărcări mai scurte și mai multe sau mai lungi și mai puține (eu aleg mereu mereu mai scurte și mai multe, e mult mai eficient ca timp).
De notat că doar dacă utilizezi navigația nativă a mașinii cu opririle de încărcare din planner vei avea bateria precondiționată termic când vei ajunge la stațiile ultrarapide (atunci când temperaturile exterioare sunt fie foarte mici, fie foarte ridicate). Partea bună e că navigația lui Macan este excelentă, pentru că folosește informații Google și un skin propriu, cu care te obișnuiești repede. Eu nu am folosit navigația nativă a mașinii pe niciuna dintre mașinile pe care le-am avut până acum. Pe Macan, o folosesc constant fără nicio urmă de problemă.
Am ieșit din București cu baterie plină și entuziasm la fel. Așa cum îți ziceam mai sus, primul segment, până la Miercurea Sibiului, a avut autostradă ceva mai mult decât de obicei, pentru că nu m-am oprit la Pitești, ci am continuat pe foarte arătoasa secțiune nouă de A1 spre Curtea de Argeș. După, am traversat munții pe niște șosele secundare, alături de alți temerari care au decis la rândul lor să sară peste drumul clasic pe la Râmnicu Vâlcea. A urmat o Vale a Oltului mai liniștită decât mă așteptam, iar apoi autostradă spre Miercurea Sibiului. Acolo, la cea mai nouă stație OMV deschisă în România, am vizitat hub-ul OMV eMotion cu patru stații de 300 kW (care se pot transforma la o adică în 8 x 150 kW). Și astea-s doar pentru autoturisme. Pentru camioane, aceeași parcare mai plusează cu 8 stații ultrarapide. Și totul se dublează și pe cealaltă parte a autostrăzii, pe sensul dinspre Sebeș spre Sibiu.
Aici am tras prima oprire. Am stat 22 de minute, cât să mănânc o pita, să beau un ceai și să aflu că mașina tocmai a înghițit 65,4 kWh, de la 16% la 81% baterie, cu o viteză medie de încărcare de 178 kW. Practic, în termeni de încărcare, a fost ca și cum i-aș fi dat și mașinii un sandviș și i-aș fi spus „nu-i nevoie să mesteci, bagă-l pe tot deodată”. Cost: 142 de lei, adică 28 de euro. Bani pe care i-ai fi dat pe o masă mediocră într-un restaurant din centrul Vienei.
Am continuat spre Arad, pe autostrăzi curățele și goale, ca o dimineață de duminică în Vatra Dornei. La stațiile Renovatio e-charge de la OMV-ul de lângă autostradă, încă o șarjă rapidă: 73,1 kWh în 24 de minute, de la 12% la 84%. Puterea medie: 182 de kW. Costul: 182 de lei, adică 36 de euro. Și da, stațiile goale. Nicio altă mașină electrică lângă mine. Doar eu și Porsche-ul meu, doi proscriși ai viitorului.
Între timp, temperatura urcase la 18,5 grade, un maxim absolut al zilei între Sibiu și Timișoara, iar Macanul se simțea ceva mai bine decât pe porțiunea de la start. Până la hotelul de la Budapesta am mai făcut o oprire de încărcare, la marginea capitalei maghiare: Ionity Szigetszentmiklos. Încărcat 65,4 kWh în 20 de minute. Cost: 25,5 euro. Dar aici am greșit tactic. Hotelul, aflat la 5 minute distanță, avea stație gratuită, dar am fost prea grăbit, prea încrezător, prea bărbat. Așa că am plătit ca fraierul. Niciun regret, doar o lecție și o notiță mentală.
La finalul zilei, 859 de kilometri. Consumul mediu până la Sibiu: 22.4 kWh/100 km. Autonomie reală: 424 km. De la Sibiu la Budapesta: 25.1 kWh/100 km, autonomie reală: 378 km. Vitezele de rulare: cele maxim permise pe toate sectoarele de drum pe care le-am traversat.
Ziua a doua, mai blândă, mai caldă, poate mai turistică. Prima oprire la Parndorf, la marginea outlet-ului binecunoscut, unde 6 stații Ionity sunt așezate lângă un restaurant italian. Am băgat 46,57 kWh, cât am așteptat o salată care s-a produs mai lent decât s-a încărcat Macanul. Am stat 57 de minute aici așteptând mâncarea, dar puteam pleca după 20. Cost: 18,16 euro, prin Porsche Charging Service. Apoi, la Meggenhofen, un hub imens cu câteva zeci de stații, alți 29,17 kWh în doar 12 minute. Cost: 11,37 euro. Ultima oprire din zi: Parsdorf. 63,35 kWh în 43 de minute, cât am executat o cină formată dintr-un burger de la un restaurant montat strategic peste drum de stații. 24,71 euro.
Consumul mediu în ziua a doua, în regim de autostradă cu viteză maghiară, austriacă și germană (adică legală): 21.0 kWh/100 km. Am făcut 867 km. Dar, fiindcă am ajuns cam devreme la Stuttgart, am decis să fac un ocol turistic spre sud, în Sigmaringen, unde Dunărea e pârâu la poalele castelului în care s-a născut Carol I al României. Recomand o vizită, să ne aducem aminte pe unde eram odată. Hotelul Karls, și el excelent, are stații din rețeaua Porsche Destination Charger, ceea ce-mi oferă încărcare gratuită. Am încărcat peste noapte, între localnici curioși de Macan.
Duminică am mai făcut 108 km relaxați până la Stuttgart, pe șosele secundare, într-un peisaj de manual de pictură romantică. Consumul pe segmentul de a doua zi ăsta: 15.1 kWh/100 km. Autonomia reală? 629 de km. Porsche zice în fișă că Macan 4S poate parcurge până la 609 km. Cine mai zice că electricele n-au plămâni de drum lung?
În total, 6 încărcări plătite, total pe la 143 de euro. Adică 0.08 euro pe kilometru. Sau 8 euro (40 de lei) la fiecare 100 de kilometri, dacă vrei. Asta este echivalentul unui consum de circa 5-6 litri/100 km pentru o termică. O valoare care la prima vedere pare normală, dar nu și dacă echivalăm cu o mașină de putere apropiată (500+ CP).
Dacă aș fi făcut același drum cu o mașină pe benzină de putere apropiată (să zicem că la 500+ CP consumi cam 9 litri/100 km pe autostradă), aș fi dat 260 de euro – la pompele din România, Ungaria, Austria și Germania, benzina în aprilie 2025 se mișca între 7 lei și 2.00 euro pe litru pe autostradă, acolo unde am încărcat și eu mașina. Cu un diesel care arde 7 litri/100 km, suma coboară la 200 de euro.
Deci electricul nu doar că trage, dar ajută și la portofel. Nu c-ar conta neapărat asta când vorbim de o mașină care începe de la 84.000 de euro, dar sunt convins că întrebarea asta va exista.
Totuși, de notat că vorbim despre cel mai „negru” și mai scump scenariu posibil pentru o electrică. Acasă, acolo unde încarci cel mai des, încărcarea costă între 0.08 și 0.18 euro/kWh, în funcție de compania de energie cu care ai contract. Sau nimic, dacă ai stații la birou și ți le oferă compania sau dacă ai acasă panouri și soare, cum e cazul meu.
Apropo: în momentul redactării acestui text, mașina a înregistrat 9430 de kilometri. Calculele mele arată că 50% dintre încărcări au fost în cele două ieșiri mai lungi, iar cealaltă jumătate acasă. Punând totul cap la cap, am plătit 4 euro (20 de lei) pentru fiecare 100 de kilometri parcurși. Echivalentul unei mașini cu motor termic care consumă puțin sub 3 litri/100 km.
Când am ajuns la Stuttgart, am aflat că mașina oferită câștigătoarei turneului de aici va fi fix un Macan electric. E adevărat, un Macan Turbo, versiunea de putere extremă, de 639 de cai-putere. L-a câștigat letona Jelena Ostapenko. Nu intru în detalii – dacă citești cronicile mele de tenis, știi că am o relație profesională specială cu fata asta încă de prin 2017. Inside jokes.
Nu vă povestesc despre drumul de întoarcere, pentru că a fost un soi de vacanță. Austria, ultimele zile de schi, apoi Budapesta, o vizită, apoi Cluj-Napoca pentru familie. În total am bifat cam 4000 de kilometri de la plecarea din București până la sosire. Am tras cortina peste Excel, am închis jurnalul și am lăsat cifrele în plata Domnului. M-am bucurat de drum, de ai mei, de liniște și de o mașină care a devenit foarte repede parte din familie.
