Grupul Stellantis a reușit în trecutul recent să structureze și să pună în mișcare o strategie a electrificării remarcabil de rațională și coerentă la scară internațională. Denumirea sa generică este Dare Forward 2030.

Bineînțeles, în această strategie au fost integrate direcții de dezvoltare, resurse disponibile, resurse abordabile, parteneriate, specificități culturale ale mărcilor membre și – totul ar fi fost inutil fără asta – o eșalonare sănătoasă a priorităților. În fond, în cazul de față sunt vizate obiective vitale pe termen lung.

Crearea unei noi paradigme a mobilității

Pentru ca lucrurile să fie și mai complexe decât am descris mai sus în manieră – oricum – lapidară, dezvoltarea nu poate să meargă șnur, fix cum ți-ai dorit, după ce i-ai dat startul. În funcție de reacția publicului la primele propuneri concretizate, va trebui să dozezi din mers orientările și eforturile creative. Să afișezi o dinamică susținută a înnoirii pentru a depăși concurența este foarte frumos, dar asta poate să implice compromisuri în punerea la punct și industrializarea automobilelor. Să oferi cel mai ridicat nivel de calitate, funcționalitate și eficiență este, de asemenea, ceva dezirabil, numai că timpul mai lung necesar rafinării și materializării proiectelor într-o perspectivă perfecționistă ar putea permite concurenței să ocupe piața înaintea ta.

Numai în pielea managerilor din actualul proces de transformare a industriei auto să nu fii. Poate și din acest motiv, cel care a regizat întreaga punere în scenă de la Stellantis de pe poziția de CEO între anii  2021 și 2024, remarcabilul manager Carlos Tavares, a ales să demisioneze la finele anului trecut. Investițiile ample pe care el le-a dirijat au afectat puternic ecuațiile economice ale grupului Stellantis, însă rezultatele acestora sunt palpabile și au un potențial de anvergură virtual nelimitată.

În condițiile de presiune marcantă descrise mai sus, Stellantis (format în anul 2021) a reușit să definească și să aducă la stare funcțională sinergii creative integrate și acoperitoare la nivelul întregului grup. Tot ce s-a realizat la Stellantis în ultimii patru ani este impresionant, dacă ne gândim că intervalul normal la care se schimbă generațiile de automobile e de aproximativ 7-8 ani. Dincolo de asta, în zilele noastre vorbim de generații auto noi care părăsesc făgașul pe care a mers industria în secolul precedent, aducând noutăți fără precedente conceptuale evidente pe partea tehnicii de propulsie și a interacțiunii om-mașină.

Valențe noi în flexibilitatea platformelor

Platformele tehnice utilizate în comun pentru mai multe mărci și serii de automobile reduc costurile și eforturile tehnice de industrializare – asta e de bine. Abordarea respectivă, însă, tinde să depersonalizeze automobilele și să îngusteze plaja specificațiilor și funcționalității – asta e de rău.

Nu-ți dorești nicicum așa ceva atunci când ai în portofoliul grupului numeroase mărci diverse și de notorietate clară, originare de pe mai multe continente – iar lista Stellantis cuprinde Abarth, Alfa Romeo, Chrysler, Citroen, Dodge, DS Automobiles, Fiat, Jeep, Lancia, Maserati, Opel, Peugeot, Ram Trucks și Vauxhall. La toate acestea s-a adăugat recent și Leapmotor, o surprinzătoare colaborare cu industria chineză.

În strategia grupului Stellantis a fost stabilit că producția tuturor mărcilor membre se va baza pe numai patru platforme tehnice, numite STLA Small, STLA Medium, STLA Large și STLA Frame. Toate platformele acestea au fost proiectate având tema electrificării ca prioritate primordială pe caietul de sarcini.

Până la urmă, cum se va proceda astfel încât cine cumpără un vehicul cu platformă – de exemplu – STLA Small, să nu primească același lucru, indiferent de marca înscrisă pe caroserie?

Aici intră în joc diversitatea componentelor montate pe platforme și stabilirea unor ansambluri funcționale care să corespundă cu spiritul fiecărei mărci. Totul se poate rezolva foarte bine din configurarea grupurilor motopropulsoare, dimensionarea rezervoarelor și bateriilor, adoptarea sau nu a tracțiunii integrale, dozarea soft-defined a asistărilor și răspunsurilor la comenzi, formatul roților, layout-ul interfețelor om-mașină, caracterul dotărilor și – bineînțeles, dar nu în cele din urmă – tratarea designului.

Esența conceptuală a plaformelor STLA

Patru platforme pentru paisprezece mărci, aceasta este ideea principală a strategiei tehnice STLA. Toate cele patru platforme sunt scalabile și compatibile cu sisteme de propulsie multi-energy. Platformele Small, Medium și Large au fost proiectate pentru integrarea în structuri de caroserie autoportante, în timp ce STLA Frame este, de fapt, un șasiu rigid clasic, însă dedicat erei electrificării.

Platforma STLA Small este destinată automobilelor din clasele mini, mică și segmentul inferior al clasei compacte, putând primi sisteme de propulsie hibride sau complet electrice. Acestea din urmă vor avea la bază o arhitectură axată pe tensiunea de 400 V, putând fi dotate cu baterii având capacități cuprinse între 37 kWh și 82 kWh. Autonomia vizată de vehiculele construite pe platforma STLA Small se ridică până la 500 km.

Moment de ezitare: cu toate că platforma STLA Small ar fi de mare interes pentru piețele de pe cel puțin trei continente (Europa, Asia și America Latină), acum este singura dintre platformele STLA referitor la care nu a fost încă publicată o imagine oficială și despre care chiar se spune că va fi introdusă în fabricație cu întârziere.

Printre factorii care frânează oarecum debutul platformei STLA Small, doi sunt de importanță majoră: mai întâi, ideile manifestate după demisia lui Tavarez privind limitarea și reeșalonarea investițiilor, apoi faptul că platforma Common Modular Platform (CMP/e-CMP, lansată în 2018), dezvoltată la origine de grupul francez PSA și chinezii de la Dongfeng (utilizată, de exemplu, pentru DS3, Citroen C4, Peugeot 2008, Opel Mokka) corespunde încă exigențelor legate de segmentele A și B ale grupului Stellantis.

Dovadă: și noua Lancia Ypsilon folosește platforma e-CMP. O altă deviere de la scenariul lui Tavares care perturbă cursul dezvoltării așa cum l-a trasat el: apariția în tablou a mărcii Leapmotor, la care grupul Stellantis este investitor strategic, a perturbat, la rândul ei, scenariile legate de platforma STLA Small. Pe de altă parte, a fost dezvoltată și, când i se va clarifica perspectiva de viitor, va intra și în producție.

Cele mai mari așteptări: ochii pe STLA Medium

Platforma STLA Medium vizează clasele compactă și medie (segmentele C și D). De automobilele realizate pe platformă se leagă cele mai mari așteptări de vânzări privitoare la producția Stellantis. Tehnologiile de propulsie pe care le poate prelua platforma sunt de tip hibrid, plug-in hybrid și electrică, oferind autonomii de ordinul a 700 km pentru vehiculele cu propulsie 100% electrică.

În mod special, în cazul său s-a insistat pe flexibilitate, eficiență, costuri convenabile și încărcare rapidă. Cel mai mare pachet de baterii având capacitatea de 98 kWh, tensiunea sistemelor de propulsie specifice fiind tot de 400 V. Pe de altă parte, printre elementele de flexibilitate integrate în proiectul platformei se găsește și posibilitatea de a se trece cu ușurință în viitor la sisteme electrice de 800 V.

Intenția este ca STLA Medium să devină bestseller al grupului atât pe piața americană, cât și pe cea europeană. Ampatamentul său poate fi modulat între 2700 și 2900 mm, iar lungimea automobilelor va fi cuprinsă între 4,3 și 4,9 m. Roțile (jantă + anvelopă) pot avea diametrul de până la 750 mm, iar garda la sol maximă ajunge la 220 mm – nu degeaba, noul Jeep Compass are la bază tocmai platforma STLA Medium. Printre seriile de automobile care vor folosi platforma STLA Medium se vor număra automobile ale mărcilor Alfa Romeo, Chrysler, Citroen, DS Automobiles, Lancia, Opel, Peugeot și Vauxhall.

Cu referire la flexibilitatea platformei STLA Medium, cazul perechii de SUV-uri Peugeot E-3008/E-5008 reprezintă un exemplu relevant. În termenii clasificării tradiționale, E-3008 se înscrie la „compacte”, în timp ce E-5008 este asociabil clasei mari. Așa ne dau de înțeles ampatamentele (2,73 m, pentru E-3008 și 2,90 m pentru E-5008) și lungimile acestor două automobile (4,54 m, pentru E-3008 și 4,90 m, pentru E-5008).

Ambele modele ale mărcii Peugeot beneficiază de autonomii remarcabile în versiunile Long Range dotate cu motor de 230 CP (170 kW). Cu până la 700 km trecuți în specificații, Peugeot E-3008 (portbagaj standard de 520 l) devine unul dintre cele mai dezirabile exemple ale clasei. Cu 660 km, conform datelor producătorului, încăpătorul E-5008 (oferă până la 7 locuri) își completează convingător lista argumentelor practic-funcționale. Pentru aceste două SUV-uri Peugeot 100% electrice, încărcarea bateriei de la 20% la 80% folosindu-se o sursă de curent continuu de 160 kW durează 27 de minute.

Pentru mărimi generoase și lux s-a inventat STLA Large

Platforma STLA Large se adresează seriilor de automobile din clasele medie și mare (segmentele D și E), variantele cu motorizare electrică având pachete de baterii de până la 118 kWh și vizând autonomii de ordinul a 800 km. Platforma poate găzdui atât sisteme electrice de 400 V, cât și de 800 V.

În cazul unor grupuri propulsoare care includ motoare termice, acestea vor fi montate longitudinal în față. Automobilele bazate pe platforma STLA Large vor putea primi tracțiune față, spate sau integrală.

Este de așteptat ca platforma STLA Large să preia mai ales modele destinate pieței americane, produse sub mărcile Chrysler, Dodge și Jeep. Pe de altă parte, producătorii europeni membri ai gurpului o vor folosi pentru unele automobile Alfa Romeo și Maserati. În privința dimensionării, vorbim de vehicule cu ampatament cuprins între 2870 și 3070 mm, lungimile acestora putând varia de la 4764 până la 5126 mm.

Electrificare pe gustul Americii, unde nu există „prea mare”

Cât despre denumirea STLA Frame, aceasta face referire la o structură de bază asimilabilă conceptului de șasiu tradițional, dar la care a fost luată în considerare integrarea tehnologiilor de propulsie avansate. Robustețea sa asigură complet rigiditatea vehiculului și permite montarea unui vast spectru de caroserii și suprastructuri.

STLA Frame va fi folosit pentru marile SUV-uri și pickup-uri ale mărcilor americane (sarcini utile de ordinul a 1224 kg, mase remorcabile de până la 6350 kg). Autonomia variantelor electrice va fi de ordinul a 800 km. În privința dimensionării, vorbim despre ampatamente modulabile între 3143 și 3690 mm.

Inedit: STLA Large va putea fi dotat cu cea mai variată gamă de sisteme de propulsie din cadrul platformelor grupului: combustie internă, hibrid, plug-in hybrid, BEV (Battery Electric Vehicle), REEV (Range Extender Electric Vehicle) și hidrogen. Cea mai ridicată autonomie a unui vehicul hibrid bazat pe STLA Large va ajunge pe la 1100 km. Sistemele care include motoare electrice asimilabile platformei STLA Large sunt calibrate pe tensiuni de 400 V și de 800 V, dispunând de funcție de încărcare bidirecțională.

Parteneriate cu jucătorii majori ai sectorului

În 2023, Stellantis și binecunoscutul furnizor chinez de baterii CATL au anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere (MoU – Memorandum of Understanding) fără caracter obligatoriu pentru furnizarea locală de celule și module de baterii LFP. Scopul operațiunii vizează susținerea producției de vehicule electrice a grupului Stellantis în Europa.

„Acest Memorandum de Înțelegere cu CATL privind tehnologia și disponibilitatea bateriilor LFP este un alt ingredient în strategia noastră pe termen lung de a proteja libertatea de mobilitate pentru clasa de mijloc a populației europene”, a declarat atunci CEO-ul Stellantis, Carlos Tavares.

„CATL este liderul industriei în acest sector și împreună cu mărcile noastre emblematice de vehicule vom oferi clienților noștri tehnologie inovatoare și accesibilă a bateriilor, ajutându-ne în același timp să ne atingem ambiția de zero emisii de carbon până în 2038.”

În urmărirea unor scopuri complementare dezvoltării Stellantis, a fost semnat și parteneriatul cu compania Free2move Charge, furnizoare de stații și rețele de alimentare pentru automobilele electrice.

În virtutea acestui acord, până la finalul anului 2024, au fost instalate noi stații de încărcare rapidă (cu flux mai mare de 50 kW) la reprezentanții stabiliți ai rețelei Stellantis. Mai precis, era vorba despre 400 de locații cu până la 1600 de puncte de alimentare rapidă amplasate în toată Europa. Astfel, înlesnirea accesului la facilități de încărcare rapidă a venit ca o încurajare consistentă pentru potențialii clienți de automobile electrice.

În toamna anului 2024, Stellantis și Infineon Technologies au anunțat că vor lucra împreună la arhitectura sistemelor de alimentare pentru vehiculele electrice Stellantis. Au fost semnate cu acest prilej acorduri majore de furnizare tehnologică și capacitate operațională care vor servi drept bază pentru colaborarea planificată în dezvoltarea următoarei generații de sisteme de alimentare integrate la bord.

Printre altele, aici intră întrerupătoarele inteligente de alimentare PROFET de la Infineon, care vor înlocui siguranțele tradiționale, vor reduce cablajul și vor permite Stellantis să devină unul dintre primii producători auto care implementează managementul inteligent al desfășurării alimentării.

De asemenea, semiconductorii din carbură de siliciu (SiC) de la Infineon vor înlesni pentru Stellantis standardizarea modulelor de alimentare, implicit îmbunătățirea performanțelor și eficienței vehiculelor electrice, reducând în același timp costurile.

Dincolo de acestea, Stellantis și Infineon au demarat o colaborare în vederea integrării unui program numit Joint Power Lab, scopul acestuia fiind de a defini arhitectura energetică scalabilă și inteligentă de generație următoare, destinată noilor vehicule „software-defined” ale grupului Stellantis.

Săpând în teritorii noi ai șansa să dai de aur

Parteneriatele enumerate ceva mai sus se referă, evident, la un orizont de timp relativ apropiat cu efecte majore vizând chiar anii 2025-2030. Toate acestea reprezintă factori luați în considerare în cadrul programului amplu numit Dare Forward 2030, împreună cu alte demersuri de dezvoltare determinante, dar ale căror implicații sunt încă dificil de evaluat în momentul de față.

Program de platforme, de modele pe mărci, stabiliri de parteneriate funcționale – tot ceea ce am descris mai sus ca proiecte și realizări la scară extinsă ale grupului Stellantis ar putea primi de la acest gen de eforturi impulsuri de „boost” neluate în calcul cu câțiva ani în urmă.

De exemplu, în a doua parte a lunii septembrie 2025, Stellantis a anunțat oficial că studiile sale axate pe baterii în parteneriat cu Saft (branșă a companiei TotalEnergies) demarate în 2023 au condus la dezvoltarea conceptului Intelligent Battery Integrated System – pe scurt, IBIS.

Deja este în curs testarea prototipului de baterie IBIS pe un vehicul modificat. Vorbim aici de un exemplar Peugeot e-3008, având la bază platforma STLA Medium. Acesta constituie în prezent materializarea câtorva ani de proiectare, modelare virtuală și simulare desfășurate de Stellantis și Saft, cu contribuții din partea companiilor E2-CAD, Sherpa Engineering și a unor instituții de cercetare franceze de top, inclusiv CNRS, Universitatea Paris-Saclay și Institutul Lafayette.

Conceptul IBIS reconfigurează structural sistemele de propulsie electrice prin integrarea funcțiilor de invertor și încărcător direct în modulul bateriei, indiferent de compoziția chimică a acesteia. Noua arhitectură operează atât în curent alternativ (AC), cât și în curent continuu (DC), furnizând energie electrică – după caz – direct motorului sau rețelei/dispozitivelor conectate, alimentând simultan toate funcțiile vehiculului.

Prin această tratare nouă a unei integrări de hardware cu soft dedicat se obține o ridicare a eficienței energetice cu până la 10% (ciclul WLTC – World Harmonized Light Vehicles Test Cycle) și o creștere de putere cu până la 15% (în cazul prototipului activ acum – 172 kW față de 150 kW) pentru aceeași dimensiune a bateriei. Mai rezultă și ceva economie la greutate și spațiu: masa vehiculului se vede redusă cu aproximativ 40 kg și eliberează până la 17 litri de volum util în caroserie.

Faza de concretizare a proiectului IBIS a început în iunie 2025, cu susținere din partea guvernului francez prin intermediul programului France 2030. De-acum înainte, conceptul IBIS transcende domeniul virtual și pe cel de laborator pentru a se confrunta cu realitatea palpabilă, în condiții de conducere și operare nemijlocite. Ce urmează: integrarea tehnologiei IBIS în vehiculele de serie ale grupului Stellantis este posibilă până la sfârșitul deceniului.

Nu așteptăm „solidificarea” viitorului, o pregătim

Bateriile de tip solid-state reprezintă o altă direcție promițătoare pentru un salt al performanțelor automobilelor electrice. Pe această linie, Stellantis și Factorial Inc. au inițiat o colaborare privind realizarea unor sisteme de propulsie de generație următoare având la bază tehnologia bateriilor solid-state, dezvoltată de Factorial. Această inițiativă se bazează pe investiția de 75 de milioane de dolari pe care Stellantis a făcut-o în Factorial începând din 2021.

Concret, în zilele noastre, Stellantis testează o flotă de prototipuri Dodge Charger Daytona până în 2026, echipate cu bateriile solid-state de la Factorial. Respectiva flotă demonstrativă va permite validarea tehnologiei create de Factorial și evaluarea performanței sale în condiții reale de conducere.

Stellantis a ales platforma tehnică STLA Large pentru a perfecționa această tehnologie inovatoare care, în momentul lansării, va reprezenta un factor premium al electrificării. Platforma STLA Large, unul dintre elementele esențiale ale planului strategic Dare Forward 2030, va deveni vectorul de imagine cel mai important al grupului Stellantis, fiind alocată mărcilor Jeep, Dodge, Chrysler, Alfa Romeo și Maserati.

Curiozitate de spectator: câte personaje și câți actori?

Cazul Stellantis ne pune în fața unui mare număr de mărci, fiecare cu un număr considerabil de serii de modele, care ar trebui să-și edifice oferta de sus până jos folosind numai patru platforme tehnice (scalabile, ce-i drept) și mizând din plin pe potențialul conceptului „soft-defined” vehicle. Din punctul meu de vedere, un fapt deosebit de interesant în tot acest context și care tinde să fie trecut cu vederea, este degajarea unui vast orizont de libertate creativă pentru designerii tuturor mărcilor din grup.

Se știe că designul este unul dintre factorii determinanți în alegerea mașinii de către client și trecerea la strategia platformelor STLA ne-ar putea aduce în fața ochilor o mulțime de realizări stilistice spectaculoase, bine personalzate și, de ce nu, cu veleități de trend-setter. În fond putem spune că întregul scenariu pe care Stallanis l-a pus în mișcare se va juca doar cu patru actori (Small, Medium, Large și Frame), costumați și echipați în fel și chip. Se va dovedi aceasta o abordare de succes? Răspunsul va veni în următorii ani.

Foto: Grupul Stellantis.